Cinci condiții puse de Austria pentru deblocarea extinderii Schengen

Veto-ul exercitat de Austria în decizia de aderare a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost menit să crească presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri mai ferme împotriva migraţiei ilegale, scrie presa austriacă.

Publicația „Kronen Zeitung”, preluată de News.ro, scrie marți că cancelarul Karl Nehammer va veni la summit-ul UE din această săptămână cu cinci condiţii pentru a debloca extinderea Spațiului Schengen.

Condițiile Austriei

Primele trei condiţii sunt legate de aspecte financiare.

• Austria cere Comisiei Europene să plătească pentru operaţiunile din străinătate ale poliţiilor naţionale care servesc la combaterea migraţiei ilegale.
• În al doilea rând, Comisia va fi solicitată să sprijine ţările de la frontierele externe, în special să finanțeze proiecte de infrastructură. De exemplu, precizează „Kronen Zeitung”, construirea unui gard la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia.
• În al treilea rând, Comisia Europeană ar trebui să sprijine şi să finanţeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE.

Urmează două solicitări cu caracter politic, care nu pot fi îndeplinite foarte rapid:

• Viena cere ca procedurile de azil să fie realizate în ţări terţe sigure (repartizarea solicitanţilor de azil – n.red.). Este un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează, dar care presupune încheierea de acorduri cu aceste tări terțe și, evident, sprijin financiar.
• Austria mai cere elaborarea unei noi directive europene în ceea ce priveşte solicitările de azil, care să asigure, pe de-o parte, un statut de protecţie mai rapid sau un acces mai rapid pe piaţa muncii pentru persoane, dar și simplificarea procedurilor prin care este revocat statutul de protecţie al persoanelor care au comis infracţiuni.

Austria și-a pregătit pledoaria pentru Consiliu

Guvernul federal austriac a luat deja „mai multe alte măsuri pentru a se asigura că frâna în materie de azil este eficientă şi că presiunea pe care o exercită solicitanţii de azil asupra Austriei este redusă”, au declarat, în perspectiva summit-ului UE, sursele citate de „Kronen Zeitung”.

(Citiți și: ”Gazele din Marea Neagră – evoluțiile de pe ultima sută de metri, umăr la umăr cu Schengen”)

Astfel, Viena va arăta că a cooperat cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic şi a obţinut de la el ca regimul de scutire de vize pentru tunisieni şi indieni să fie revocat.

Pe de altă parte, Austria a anunţat deja o operaţiune comună cu poliţia din Ungaria, „Operaţiunea Fox”, pentru a-i împiedica pe imigranţii ilegali să ajungă în Austria.

Dublă măsură în judecarea extinderii Schengen

Pe de altă parte, subiectul extinderii Schengen va fi ridicat la Consiliu și de președintele Iohannis, dar nu pentru a cere acestui organism să ia o decizie politică care să impune JAI o nouă analiză a extinderii Schengen, ci pentru a aborda chestiunea din punct de vedere al principiilor.

Pe ordinea de zi a Consiliului JAI au fost două proiecte de Decizie, unul privind Croația, altul privind România și Bulgaria. Obiecțiile Austriei și Țărilor de Jos au fost formulate doar în momentul în care s-a cerut aprobarea pentru extinderea Schengen cu România și Bulgaria.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Și tu, Austria? Ghinionul României și intrarea în Schengen”)

Austria și Țările de Jos nu au semnalat nicio îngrijorare legată de migrație când s-a discutat decizia Croației, țară aflată în Balcanii de Vest, regiune unanim recunoscută drept principală rută a migrației ilegale către Europa.

***