Cancelarul Karl Nehammer (foto) a simţit nevoia să iasă, sâmbătă, cu o nouă declaraţie în care explică de ce Austria s-a opus aderării României şi Bulgariei la Schengen, după ce refuzul Vienei a continuat să facă valuri şi a stârnit critici şi neînţelegere la nivel internaţional, relatează cotidianul „Die Presse”, citat de news.ro.
Această abordare a fost o chestiune de securitate pentru Austria, a reiterat cancelarul Nehammer, reluându-şi totodată criticile faţă de o politică de azil „eronată” a UE şi acuzând presiuni la adresa Austriei.
În opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migraţia a fost din nou pusă în mişcare la nivelul UE odată cu veto-ul Austriei.
Blocarea de către Austria, joi, a aderării României şi Bulgariei la spaţiul fără controale la frontieră a provocat o mare agitaţie.
Criticile au fost exprimate nu numai de ministrul german de externe Annalena Baerbock, ci şi de guvernele de dreapta din Italia şi Ungaria, cunoscute ca fiind de linie dură în materie de migraţie, scrie „Die Presse”.
Nu va exista nicio extindere atât timp cât frontiera nu este protejată
. „Atâta timp cât 75.000 de străini ajung neînregistraţi în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”, a precizat Nehammer, citat de publicația de la Viena.
Cancelarul austriac a dat de înțeles că Austria se va opune, în continuare, aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen, indiferent de criticile și presiunile la adresa Austriei.
„Nu va exista nicio extindere (Schengen – n.r.) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient. Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie”, a declarat cancelarul de la Viena, precizând că „ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei”.
Conform sursei citate, cancelarul consideră noile măsuri adoptate de Serbia va reduce considerabil numărul mare de migranți.
De exemplu, de la jumătatea lunii noiembrie, tunisienii nu mai au voie să intre în Serbia fără viză, acest tratament urmează să fie aplicat şi indienilor începând de anul viitor, ceea ce ar fi de natură să oprească „turismul de azil prin Serbia”.
Cancelarul austriac spune că solicitările de azil din partea tunisienilor au „scăzut drastic” după ce au încetat să mai fie scutiţi de vize.
Noi cifre lansate de ministerul austriac de interne
Ministerul austriac de Interne a citat, de asemenea, o serie de cifre pentru a explica abordarea restrictivă a Austriei.
40% dintre migranţi ar veni la Belgrad cu avionul şi apoi ar ajunge în Austria cu ajutorul traficanţilor prin Serbia şi Ungaria sau prin Serbia, România şi Ungaria.
Alţi 40% ajung în Austria pe cale terestră din Turcia, prin Bulgaria sau România şi Ungaria, menționează sursa citată.
(Citiți și: „România decide diminuarea nivelului relațiilor cu Austria – ambasadorul de la Viena, chemat în țară pentru consultări”)
Cifre similare au fost recent puse sub semnul întrebării de experţi în migraţie, precum Judith Kohlenberger, notează „Die Presse”.
„Din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc fără viză în Serbia. Şi doar 3% dintre toţi solicitanţii de azil din Austria iau ruta prin România”, a scris ea pe Twitter.
„Faptul că Austria dă vina pe România şi Bulgaria, dar nu şi pe Ungaria sau Croaţia, este iraţional şi ipocrit”, a spus experta citată de „Die Presse”.
Ministerul de Interne a contrazis cele trei procente despre care vorbeşte experta, deşi şi România a acuzat anterior Austria că a argumentat cu cifre false, notează cotidianul austriac.
***
