Principalele organizații ce activează în domeniul educației – World Vision România, Consiliul Național al Elevilor, asociațiile de părinți, sindicatele angajaților din învățământ și reprezentanții studenților – solicită alocarea a cel puțin 4,7% din PIB pentru educație, media UE. În proiectul de buget acestui domeniu îi este alocat doar 2,28% din PIB, iar Legea Educației nr. 1 din 2011 prevede 6%.
Semnatarii apelului cer ca proiectul de buget să fie rectificat pentru a se majora la 4,7% fondurile distribuite educației, iar diferența până la 6%, cât prevede legea, să fie investită din programele operaționale și din PNRR.
La fiecare leu investit în educația unei persoane cu diplomă de licență și master statul încasează opt lei, un randament de 700%, arată World Vision România. În schimb, pentru fiecare cetățean care nu este activ pe piața muncii fiindcă nu are studiile minime, statul român plătește 90.000 de lei pe durata întregii vieți a acestuia.
Organizația Națiunilor Unite avertiza că, la nivel global, costurile pentru închiderea școlilor ar putea ajunge la 17 mii de miliarde de dolari, din cauza pierderilor de învățare, astfel încât veniturile acestei generații de copii vor fi mai mici pe parcursul întregii vieți.
Luna trecută, peste 40 de state au adoptat Declarația de la Paris prin care au reiterat că vor crește bugetul pentru educație în contextul pandemiei și că investiția pentru acest domeniu ar trebui să fie minimum între 4 și 6% din PIB. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat că își asumă această declarație.
O scrisoare deschisă transmisă prim-ministrului Nicolae Ciucă, ministrului Educației Sorin Cîmpeanu și ministrului
Finanțelor Adrian Câciu arată pandemia a înrăutățit situația pentru copiii care deja se descurcau greu la școală, mai ales în cazul celor din medii dezavantajate.
Criza educaţională generată de COVID-19 în România, în statistici:
- În 2021, aproape 50% dintre elevii din satele României nu au reușit să obțină media 5 la proba de Matematică de la Evaluarea Națională, de două ori mai mulți față de cei din mediul urban
- La nivel național, unu din trei copii nu a avut acces la școala online în pandemie sau au avut acces limitat, potrivit IRES. Iar în mediul rural, 40% dintre copii nu au avut acces la școala online, conform datelor World Vision România
- La o testare standardizată realizată anul acesta în județul Iași, doar 24,3% dintre elevii de clasa a VIII-a au luat peste nota 5, cei mai mulți fiind din mediul rural
- 38% dintre studenții români au dificultăți financiare moderate, iar 25% dintre studenți au dificultăți financiare grave. Din cauza sărăciei, aproape unu din trei studenți își abandonează studiile, peste media europeană
- Doar 8 din 100 de elevi din mediul rural termină o facultate
- Creșterea salariilor angajaților din învățământ a fost amânată de două ori din septembrie 2020.
10 direcții prioritare pentru investițiile în educație
- transportul gratuit pentru toți elevii cu fonduri alocate de la bugetul de stat;
- includerea sumelor necesare pentru asigurarea burselor elevilor, conform legii în vigoare;
- creșterea costului standard pentru bunuri și servicii din școli;
- formarea inițială și continuă a cadrelor didactice;
- creșterea salariilor angajaților din sistemul de învățământ, conform legii în vigoare;
- extinderea programului de ore remediale prin programe de tip „Școală după școală“, care să includă și o masă caldă;
- creșterea costului standard per elev pentru copiii din mediul rural și din alte medii dezavantajate;
- reabilitarea școlilor ce prezintă probleme de infrastructură;
- creșterea subvenției pentru căminele și cantinele studenților;
- creșterea subvenției pentru bursele studenților: de la 201 lei la 242 de lei pe lună.
