fbpx

La obiect

Cum ar urma să arate Educația, pe cicluri școlare, dacă s-ar implementa Programul România Educată

Raportul România Educată elaborat de Președinția României a fost publicat pentru prima oară miercuri, ziua în care Guvernul Florin Cîțu a adoptat Memorandul prin care… Mai mult

14.07.2021

La obiect

În sfârșit, DOCUMENTUL: Memorandumul pe Proiectul România Educată – adoptat de Guvern. Calendarul și țintele

Guvernul va înființa un grup de lucru interministerial coordonat de premierul Florin Cîțu, pentru elaborarea pachetului legislativ necesar implementării Proiectului România Educată elaborat la Președinție,… Mai mult

14.07.2021

Chestiunea

Cum s-ar putea implica economic România în Moldova pro-europeană care urmează: Radiografia economiei de peste Prut

Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică pun Republica Moldova pe o direcție de dezvoltare pro-europeană – configurată de situația, istorică, în care șeful statului, parlamentul și… Mai mult

13.07.2021

La obiect

Scădere îngrijorătoare a producției industriale

România a consemnat în luna mai 2021 o scădere de 6% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, acest rezultat a… Mai mult

13.07.2021

Cea mai puțină școală, cele mai lungi vacanțe: un copil român pierde un an școlar față de unul neamț până în clasa a 8-a

de Mariana Bechir , 30.6.2021

Elevii din România au încheiat cele 162 de zile de cursuri din acest an școlar, cel mai scurt din UE.
Dacă ritmul actual de mers la școală se păstrează, elevii intrați acum în clasa I-a vor pierde un întreg an școlar până la intrarea la liceu, comparativ cu copiii din Germania, de exemplu, unde în învățământul primar și gimnazial s-au făcut câte 188 de zile de cursuri.

Pentru remedierea situației, în Parlament a fost depus un proiect de lege ce propune un minim de zile de școală pentru fiecare ciclu din învățământul preuniversitar, începând cu 175 de zile pentru învățământul primar.

Inițiativa este însă respinsă nu numai de sindicatele din educație, ci și de majoritatea asociațiilor de părinți din urban, astfel încât parlamentarii evită pronunțarea pe subiect.

România: cele mai lungi vacanțe, cea mai puțină școală. An de an tot mai rău 

Anul școlar în curs, cu doar 167 de zile de școală plasează România pe ultimul loc în UE, alături de Malta, conform raportului “The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice) și prezentat în februarie.

În realitate, au fost doar 162 de zile, întrucât un ordin de ministru din luna martie a redus săptămânile de cursuri, de la 34 la 33 de săptămâni.

Mai jos, tabelul european al vacanțelor școlare:

România, printre țările din Europa cu cele mai lungi vacanțe, conform raportului Eurydice

Chiar și exceptând anul acesta, parcurs în condiții de pandemie, analiza ultimilor ani indică în mod clar o tendință constantă de extindere a perioadelor de vacanță și zile libere.

Cel mai lung an școlar a fost cel din 2012 – 2013, care s-a întins oficial pe 183 de zile, însă “liberele” legale și alte situații au împins școala efectivă la 178 de zile:

evolutie numar zile an scolar stefan palarie

Proiect pentru începerea școlii la 1 septembrie și cel puțin 175 de zile de școală pe an: se opun părinții din urban

Graficul evoluției numărulului zilelor dintr-un an școlar a fost realizat de Ștefan Pălărie (USR PLUS), inițiator al unui proiect ce propune o creștere a numărului minim de săptămâni de pe parcursul unui an școlar, pentru a stopa trendul ultimilor ani. Impunerea unei legi de acest fel, ar oferi predictibilitate și ar putea duce la creșterea performanțelor elevilor români, a explicat senatorul.

Ștefan Pălărie a explicat pentru CursDeGuvernare.ro că proiectul nu va fi supus votului, ci va trece tacit de Camera Deputaților.

Principalele prevederi

1. Anul școlar începe în data de 1 septembrie, include două semestre și se finalizează la 31 august din anul calendaristic următor. Pentru comparație, în 13 state europene anul școlar debutează în august, Danemarca și Finlanda fiind primele. În Germania, data oficială este 1 august, dar în practică, ea variază, în funcție de land. Majoritatea țărilor încep școala înainte de jumătatea lunii septembrie, Malta fiind cea mai întârziată, cu inaugurarea noului an școlar spre sfârșitul lunii septembrie.

2. Anul școlar are un minimum de 175 de zile de școlarizare pentru nivelul primar, 180 de zile pentru nivelul gimnazial și 185 de zile pentru nivelul liceal.

Câte zile se merge la școală în statele europene

Malta are cel mai scurt an școlar – 165 de zile, iar în Danemarca și Italia se înregistrează cele mai multe zile de cursuri – 200, conform raportului Eurydice din februarie.

În aproximativ jumătate dintre statele și regiunile europene perioada de școală durează între 170 și 180 de zile, iar în 17 țări și regiuni, anul școlar are între 181 și 190 de zile:

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Legendă:

  • ISCED 1 – învățământ primar
  • ISCED 2: gimnaziu
  • ISCED 3: liceu

Clasamentul european, pe cele trei cicluri din învățământul preuniversitar – zile de mers la școală:

  • Albania: 165 – 165 – 157
  • Malta: 165 – 165 – 165
  • România: 165 – 165 – 165
  • Franța: 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 180 (5 zile/săpt)
  • Bosnia-Herțegovina: 170/188 – 160/180 – 160/180 (cu variații)
  • Cipru: 174 – 164 – 164 (cu variații)
  • Letonia: 170 – 179 – 184 (cu variații)
  • Spania: 175 – 175 – 175
  • Estonia: 175 – 175 – 175
  • Croația: 175 – 175 – 175 (cu variații)
  • Luxembourg: 178 – 178 – 178
  • Grecia: 173 – 183 – 183
  • Lituania: 175 – 185 – 185 (cu variatii)
  • Suedia: 178 – 178 – 178
  • Portugalia: 179 – 179 – 179 (cu variații)
  • Ungaria: 179 – 179 – 179
  • Bulgaria: 179 – 179 – 179 (cu variații)
  • Macedonia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Austria: 180 – 180 – 180
  • Islanda: 180 – 180 -180
  • Turcia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
  • Serbia: 180 – 180 – 185 (cu variații)
  • Muntenegru: 182 – 182 – 182 (cu variații)
  • Belgia: 182 – 182 – 182
  • Irlanda: 183 – 167 – 167
  • Finlanda: 187 – 187 – 187
  • Germania: 188 – 188 – 188 (cu variații, decalat între landuri)
  • Polonia: 188 – 188 – 188 (cu variații)
  • Olanda: 189 – 189 – 189
  • Slovenia: 189 – 189 – 189 (cu variații)
  • Marea Britanie: 190 – 190 – 190
  • Slovacia: 190 – 190 – 190
  • Norvegia: 190 – 190 – 190
  • Elveția: 192 – 192 – 192
  • Republica Cehă: 195 – 195 – 195
  • Danemarca: 200 – 200 – 200
  • Italia: 200 – 200 – 200

(Citiți și: “Vacanța de iarnă va fi comasată cu cea dintre semestre. Daniel Funeriu cere 2 luni de vacanță de vară: România are cel mai scurt an școlar”)

Materia livrată într-un timp prea scurt pune presiune pe elevi

Un an foarte comprimat înseamnă presiune mare pe elevi, întrucât presupune mai multe ore și mai multe teme într-o zi.

Pentru o prelungire a anului școlar pledează și fostul ministru Daniel Funeriu, în mandatul căruia a fost elaborată și votată cea mai performantă Lege a Educației, conform specialiștilor în domeniu.

Acesta a explicat într-un interviu acordat Digi24 că în România materia se livrează într-un timp prea scurt și s-a pronunțat clar în favoarea reducerii vacanței de vară cu o lună:

Cred că e oportună o lungire a anului școlar. S-a pierdut foarte mult timp. Nu e nicio catastrofă dacă în loc de trei luni am avea doar două luni vacanță în acest an. Oricum, România are cel mai scurt an școlar din Europa.

De aceea se spune fals că materia e prea îngrămădită. Materia nu e mai grea decât în alte țări, e chiar mai ușoară, dar ea e livrată de profesori într-un timp mult prea scurt.

Deci ar fi un bun moment să lungim anul școlar și, eventual, să rămână mai lung decât e acum.

În România, durata minimă de instruire în ore pentru curriculumul obligatoriu pentru învățămâtul primar

Numărul total de ore recomandat în anii de învățământ obligatoriu este mai mic de 7.700 de ore în 22 de sisteme din Europa (nu UE), în majoritatea acestora învățământul obligatoriu fiind de opt sau nouă ani.

În alte 13 sisteme, sunt obligatorii 11 clase, iar în cazul acestora se înregistrează între 7.603 și 10.600 de ore de instrucție. Cele mai multe ore există în Danemarca, unde învățământul obligatoriu echivalează cu 10.600 de ore.

Pe an noțional (calculat prin împărțirea timpului de instruire total recomandat pentru învățământul primar, secundar inferior și secundar superior la numărul de ani acoperit de fiecare ciclu), timpul mediu minim de instruire este de 723 de ore, în învățământul primar și de 862 ore în gimnaziu.

”Dacă legea ar fi adoptată, cei aflați acum în ciclul primar ar recupera până la finalul liceului circa 65% din ce au pierdut în acest an școlar”

stefan palarie senator usrȘtefan Pălărie (foto) a declarat pentru CursDeGuvernare.ro că legea nu este suficientă pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor este nevoie de reforme consistente pe mai multe paliere, dar este un punct de plecare ce trebuie realizat imediat pentru atentuarea efectelor anului de pandemie.

Nota de fundamentare menționează că intrarea în vigoare a legii le-ar permite elevilor aflați în ciclul primar să recupereze până la finalizarea liceului între 45% și 65% din materia pierdută pe parcursul acestui an școlar desfășurat în pandemie.

O extindere ar putea fi decisă și de Consiliile de Administrație ale școlilor

Proiectul introduce și posibilitatea prelungirii duratei anului școlar de către Consiliul de Administrației al școlilor, cu o plată suplimentară pentru profesori, pentru a fi convinși să accepte aceste ore în plus.

„Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sau inspectoratele școlare pot decide suplimentarea numărului minim de zile stabilit la alin. (3) cu un maximum de 5 zile pentru nivelul primar, 10 zile pentru nivelul gimnazial, respectiv 15 zile pentru nivelul liceal”, prevede proiectul.

Acordarea primei este necesară pentru a-i convinge pe profesori să predea în vacanțe, când nu au concediu, dar nici nu au vreo activitate, în mod real.

„Finanțarea primelor acordate pentru orele suplimentare va fi asigurată de la bugetul de stat prin cote defalcate pe TVA în limitele costului standard per elev/preșcolar. Impactul bugetar maximal estimat este de 100 milioane lei pentru perioada septembrie/decembrie 2022 și 250 milioane lei pentru anul fiscal 2023”, estimează documentul.

Cum se poziționează principalii actori 

Proiectul a primit aviz negativ înConsiliul Economic și Social (CES), organism tripartit din care fac parte reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai societății civile.

În document se precizează că nu există o legătură directă foarte clară “între timpul pe care elevii îl petrec la școală și performanța lor academică” și că legea nu va avea un impact semnificative, în lipsa unor modificări structurale, precum arhitectura curriculară, modul în care se realizează evaluarea elevilor și formarea cadrelor didactice.

Lider sindical: Suntem singura țară în care structura anului școlar este gândită în funcție de interesele agenților economici 

marius nistor lider spiru haret sindicate invatamantMarius Nistor (foto), lider al Federației Spiru Haret, din cadrul CNSLR-Frăția, a declarat pentru CursDeGuvernare.ro că profesorii s-au săturat de nenumăratele modificări aduse Legii Educației și așteaptă să fie invitați de decidenți pentru discutarea unei reglementări noi, coerente și care să vizeze toate aspectele.

Până atunci, orice nouă intervenție este inutilă, iar Parlamentul nu are voie să se amestece într-o chestiune ce ar trebui reglementată de Ministerul Educației, potrivit liderului de sindicat.

Liderul sindical atrage atenția că în CES nu există doar sindicate și că firmele au prea mare influență pe acest subiect:

Suntem singura țară în care se acreditează ideea că elevii ar trebui să stea cât mai puțin în școală și, de asemenea, suntem singura țară unde structura anului școlar este gândită în funcție de interesele agenților economici.

(Citiți și: “Premierul cere Ecaterinei Andronescu să prelungească vacanța de vară cu o săptămână. Solicitările vin dinspre industria turismului”)

De mai mulți ani, firmele din turism, în special hotelierii de pe litoral, le solicită guvernanților ca începerea anului școlar să aibă loc cât mai târziu, ideal la începutul lunii octombrie, pentru a-și maximiza afacerile.

Ipoteza începerii anului preuniversitar în luna august, după modelul Germaniei, de exemplu, ar întâmpina o opoziție acerbă din partea industriei.

Cei mai vocali opozanți – părinți din urban care acuză că reducerea vacanței afectează educația copiilor lor

Cei mai vocali opozanți s-au dovedit, la dezbaterile pe proiectul senatorului Ștefan Pălărie, câțiva părinți din asociațiilor din orașe, cel mai adesea reprezentanți ai unor organizații din școli bune, de renume.

“Noi știm cu toții că ei (copiii) se educă în pofida școlii, se dezvoltă și învață atunci când îi ducem noi la cursuri private, la meditații, programe educaționale 1 la 1 și atunci când prleungiți anul școlar le prelungiți supliciul, în loc să-i ajutați,” a relatat Ștefan Pălărie.

iulian cristache presedinte federatia asociatiei parintilorPoziția aceasta radicală a unor părinți din urbanul mare este confirmată și de Iulian Cristache (foto), președintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor  (FNAP):

Din păcate, majoritatea părinților gândesc sistemul educațional prin prisma propriului copil, adică al propriului avantaj (…) La nivel urban s-ar putea să nu fie nevoie de o prelungire, ci de o ajustare a curriculum-ului la nivel de an școlar (…)

Sunt școli bune, profesori cu pregătire suplimentară, familii care stau în spatele copiilor și suplimentează cu meditații.

Un sondaj lansat în primăvară de FNAP, la care au răspuns aproximativ 70.000 de părinți, arată că cei mai mulți (aproape 43%) din aceștia nu consideră benefică prelungirea școlii cu două săptămâni.

Doar 39% ar fi fost de acord cu această măsură, iar 18% au spus că nu știu dacă o creștere a numărului zilelor de școală ar fi benefică.

Trei sferturi dintre asociațiile membre ale Federației sunt din orașe și vor avea mereu putere de decizie.

Mulți dintre ei contrargumentează întrebând ce nevoie este de o prelungire a perioadei de școală, dacă numărul de ore va fi redus?

(Citiți și: “Studiu în premieră / De ce cred părinții că sunt necesare meditațiile elevilor: pentru dobândirea de cunoștințe la nivel mediu”)

”Ruralul are nevoie de prelungire ca de aer” – președintele Federației părinților

De cealaltă parte, diminuarea numărului de ore face și mai necesară extinderea anului școlar, cât timp programa actuală nu reușește să ducă la performanțe acceptabile ale sistemului de învățământ.

Dacă nu se vor adapta conținuturi din planurile-cadru, prelungirea cu 10 – 15 zile a anului școlar este necesară ca aerul, cel puțin pentru copiii din rural, a explicat pentru CursDeGuvernare.ro Iulian Cristache.

(Citiți și: “SOS Educația: 36% din total elevi au făcut 8 clase degeaba; unul din doi elevi din rural nu a reușit să ia 5 la proba de matematică a Evaluării Naționale”)

Această eventuală prelungire a școlii, cu puține șanse de a fi adoptată, nu numai că ar permite recuperarea volumului de cunoștințe pierdute, dar ar estompa și decalajele dintre elevii defavorizați, majoritatea în rural, și cei din urban, pledează Ștefan Iordache, în nota de fundamentare a proiectului său.

Desigur, măsura ar fi unul dintre pașii necesari reformării învățământului preuniversitar, mai menționează senatorul:

Ultimii zece ani au însemnat o scădere constantă a numărului de zile de școală pentru copiii noștri.

Anul școlar 2020-2021 este unul dintre cei mai scurți ani școlari. Acesta are doar 33 de săptămâni de școală, respectiv 162 de zile.

Mai mult, România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa, însă, paradoxal, țara noastră se află în topul țărilor europene la numărul de disciplinelor de studiu.

Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să treacă prin reforme consistente care vizează managementul școlar, calitatea programelor școlare, a resurselor umane și a infrastructurii școlare, însă nu putem neglija faptul că timpul petrecut de copii în spațiu școlar este din ce în ce mai puțin, iar această perioadă a accentuat decalajele între copiii din diverse categorii sociale.

Pe termen mediu și lung, menținerea unui număr minim de zile de școală poate să reprezinte modalitatea prin care estompăm decalajele accentuate de situația epidemiologică.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.6.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Consiliul local Sectorul 1 a mandatat-o pe Clotilde Armand să înceapă procedura de reziliere a contractului cu Romprest

Vladimir Ionescu

Consiliul Local al Sectorului 1 a mandat-o marți pe Clotilde Armand, cu 17 voturi pentru și nouă abțineri, să ceară în instanță rezilierea contractului pe… Mai mult

Stiri

DOCUMENT / Guvernul simplifică regulile achizițiilor publice ca să crească viteza procedurilor – proiect de OG

Adrian N Ionescu

În procesul de achiziții publice, o serie de documente vor fi eliminate, anumite termene vor fi scurtate, anumite obligații vor fi simplificate și vor fi… Mai mult

Stiri

Administrarea unei a treia doze de vaccin anti-Covid ar putea începe în septembrie – Valeriu Gheorghiță

Vladimir Ionescu

Personalul medical și persoanele vulnerabile ar putea fi vaccinate cu a treia doză împotriva Covid-19 începând din luna septembrie, în contextul creșterii numărului infectărilor cu… Mai mult

Stiri

Comandament pentru Situaţii de Urgenţă la Transporturi – posibile restricții de circulație din cauza caniculei

Vladimir Ionescu

La Ministerul Transporturilor a fost convocat, marţi, Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cauza caniculei. Autorităţile anunţă că, în fncţie de situaţia din teren, ar… Mai mult

Stiri

BNR va asista Republica Moldova în reformarea sistemului financiar și aderarea la „Single Euro Payments Area”

Adrian N Ionescu

Banca Națională a României (BNR) va conduce un consorțiu de bănci centrale, care va acorda Republicii Moldova asistență privind consolidarea supravegherii, guvernanței corporative și gestionării… Mai mult

Europa

Roșia Montană – înscrisă în Patrimoniul UNESCO: avantaje, controverse, implicații financiare

Razvan Diaconu

Complexul arheologic Roșia Montană, unic în lume, a fost înscris marți în lista UNESCO și în Patrimoniul mondial în pericol, fără obiecții și fără amendamente.… Mai mult

Stiri

Drama din Educație: Doar 40% din profesori au luat note peste 7 la Titularizare, iar 20% nu au obținut nici nota 5

Vladimir Ionescu

Rata notelor peste 7 obținute de profesorii care au susținut proba scrisă a examenului de titularizare este de 44,47%, cea mai mică din ultimii cinci… Mai mult