Elevii din România au încheiat cele 162 de zile de cursuri din acest an școlar, cel mai scurt din UE.
Dacă ritmul actual de mers la școală se păstrează, elevii intrați acum în clasa I-a vor pierde un întreg an școlar până la intrarea la liceu, comparativ cu copiii din Germania, de exemplu, unde în învățământul primar și gimnazial s-au făcut câte 188 de zile de cursuri.
Pentru remedierea situației, în Parlament a fost depus un proiect de lege ce propune un minim de zile de școală pentru fiecare ciclu din învățământul preuniversitar, începând cu 175 de zile pentru învățământul primar.
Inițiativa este însă respinsă nu numai de sindicatele din educație, ci și de majoritatea asociațiilor de părinți din urban, astfel încât parlamentarii evită pronunțarea pe subiect.
România: cele mai lungi vacanțe, cea mai puțină școală. An de an tot mai rău
Anul școlar în curs, cu doar 167 de zile de școală plasează România pe ultimul loc în UE, alături de Malta, conform raportului „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice) și prezentat în februarie.
În realitate, au fost doar 162 de zile, întrucât un ordin de ministru din luna martie a redus săptămânile de cursuri, de la 34 la 33 de săptămâni.
Mai jos, tabelul european al vacanțelor școlare:
Chiar și exceptând anul acesta, parcurs în condiții de pandemie, analiza ultimilor ani indică în mod clar o tendință constantă de extindere a perioadelor de vacanță și zile libere.
Cel mai lung an școlar a fost cel din 2012 – 2013, care s-a întins oficial pe 183 de zile, însă „liberele” legale și alte situații au împins școala efectivă la 178 de zile:
Proiect pentru începerea școlii la 1 septembrie și cel puțin 175 de zile de școală pe an: se opun părinții din urban
Graficul evoluției numărulului zilelor dintr-un an școlar a fost realizat de Ștefan Pălărie (USR PLUS), inițiator al unui proiect ce propune o creștere a numărului minim de săptămâni de pe parcursul unui an școlar, pentru a stopa trendul ultimilor ani. Impunerea unei legi de acest fel, ar oferi predictibilitate și ar putea duce la creșterea performanțelor elevilor români, a explicat senatorul.
Ștefan Pălărie a explicat pentru CursDeGuvernare.ro că proiectul nu va fi supus votului, ci va trece tacit de Camera Deputaților.
Principalele prevederi
1. Anul școlar începe în data de 1 septembrie, include două semestre și se finalizează la 31 august din anul calendaristic următor. Pentru comparație, în 13 state europene anul școlar debutează în august, Danemarca și Finlanda fiind primele. În Germania, data oficială este 1 august, dar în practică, ea variază, în funcție de land. Majoritatea țărilor încep școala înainte de jumătatea lunii septembrie, Malta fiind cea mai întârziată, cu inaugurarea noului an școlar spre sfârșitul lunii septembrie.
2. Anul școlar are un minimum de 175 de zile de școlarizare pentru nivelul primar, 180 de zile pentru nivelul gimnazial și 185 de zile pentru nivelul liceal.
Câte zile se merge la școală în statele europene
Malta are cel mai scurt an școlar – 165 de zile, iar în Danemarca și Italia se înregistrează cele mai multe zile de cursuri – 200, conform raportului Eurydice din februarie.
În aproximativ jumătate dintre statele și regiunile europene perioada de școală durează între 170 și 180 de zile, iar în 17 țări și regiuni, anul școlar are între 181 și 190 de zile:
Legendă:
- ISCED 1 – învățământ primar
- ISCED 2: gimnaziu
- ISCED 3: liceu
Clasamentul european, pe cele trei cicluri din învățământul preuniversitar – zile de mers la școală:
- Albania: 165 – 165 – 157
- Malta: 165 – 165 – 165
- România: 165 – 165 – 165
- Franța: 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 162 (4,5 zile/săpt – 36 săpt) – 180 (5 zile/săpt)
- Bosnia-Herțegovina: 170/188 – 160/180 – 160/180 (cu variații)
- Cipru: 174 – 164 – 164 (cu variații)
- Letonia: 170 – 179 – 184 (cu variații)
- Spania: 175 – 175 – 175
- Estonia: 175 – 175 – 175
- Croația: 175 – 175 – 175 (cu variații)
- Luxembourg: 178 – 178 – 178
- Grecia: 173 – 183 – 183
- Lituania: 175 – 185 – 185 (cu variatii)
- Suedia: 178 – 178 – 178
- Portugalia: 179 – 179 – 179 (cu variații)
- Ungaria: 179 – 179 – 179
- Bulgaria: 179 – 179 – 179 (cu variații)
- Macedonia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
- Austria: 180 – 180 – 180
- Islanda: 180 – 180 -180
- Turcia: 180 – 180 – 180 (cu variații)
- Serbia: 180 – 180 – 185 (cu variații)
- Muntenegru: 182 – 182 – 182 (cu variații)
- Belgia: 182 – 182 – 182
- Irlanda: 183 – 167 – 167
- Finlanda: 187 – 187 – 187
- Germania: 188 – 188 – 188 (cu variații, decalat între landuri)
- Polonia: 188 – 188 – 188 (cu variații)
- Olanda: 189 – 189 – 189
- Slovenia: 189 – 189 – 189 (cu variații)
- Marea Britanie: 190 – 190 – 190
- Slovacia: 190 – 190 – 190
- Norvegia: 190 – 190 – 190
- Elveția: 192 – 192 – 192
- Republica Cehă: 195 – 195 – 195
- Danemarca: 200 – 200 – 200
- Italia: 200 – 200 – 200
(Citiți și: „Vacanța de iarnă va fi comasată cu cea dintre semestre. Daniel Funeriu cere 2 luni de vacanță de vară: România are cel mai scurt an școlar”)
Materia livrată într-un timp prea scurt pune presiune pe elevi
Un an foarte comprimat înseamnă presiune mare pe elevi, întrucât presupune mai multe ore și mai multe teme într-o zi.
Pentru o prelungire a anului școlar pledează și fostul ministru Daniel Funeriu, în mandatul căruia a fost elaborată și votată cea mai performantă Lege a Educației, conform specialiștilor în domeniu.
Acesta a explicat într-un interviu acordat Digi24 că în România materia se livrează într-un timp prea scurt și s-a pronunțat clar în favoarea reducerii vacanței de vară cu o lună:
Cred că e oportună o lungire a anului școlar. S-a pierdut foarte mult timp. Nu e nicio catastrofă dacă în loc de trei luni am avea doar două luni vacanță în acest an. Oricum, România are cel mai scurt an școlar din Europa.
De aceea se spune fals că materia e prea îngrămădită. Materia nu e mai grea decât în alte țări, e chiar mai ușoară, dar ea e livrată de profesori într-un timp mult prea scurt.
Deci ar fi un bun moment să lungim anul școlar și, eventual, să rămână mai lung decât e acum.
În România, durata minimă de instruire în ore pentru curriculumul obligatoriu pentru învățămâtul primar
Numărul total de ore recomandat în anii de învățământ obligatoriu este mai mic de 7.700 de ore în 22 de sisteme din Europa (nu UE), în majoritatea acestora învățământul obligatoriu fiind de opt sau nouă ani.
În alte 13 sisteme, sunt obligatorii 11 clase, iar în cazul acestora se înregistrează între 7.603 și 10.600 de ore de instrucție. Cele mai multe ore există în Danemarca, unde învățământul obligatoriu echivalează cu 10.600 de ore.
Pe an noțional (calculat prin împărțirea timpului de instruire total recomandat pentru învățământul primar, secundar inferior și secundar superior la numărul de ani acoperit de fiecare ciclu), timpul mediu minim de instruire este de 723 de ore, în învățământul primar și de 862 ore în gimnaziu.
”Dacă legea ar fi adoptată, cei aflați acum în ciclul primar ar recupera până la finalul liceului circa 65% din ce au pierdut în acest an școlar”
Ștefan Pălărie (foto) a declarat pentru CursDeGuvernare.ro că legea nu este suficientă pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor este nevoie de reforme consistente pe mai multe paliere, dar este un punct de plecare ce trebuie realizat imediat pentru atentuarea efectelor anului de pandemie.
Nota de fundamentare menționează că intrarea în vigoare a legii le-ar permite elevilor aflați în ciclul primar să recupereze până la finalizarea liceului între 45% și 65% din materia pierdută pe parcursul acestui an școlar desfășurat în pandemie.
O extindere ar putea fi decisă și de Consiliile de Administrație ale școlilor
Proiectul introduce și posibilitatea prelungirii duratei anului școlar de către Consiliul de Administrației al școlilor, cu o plată suplimentară pentru profesori, pentru a fi convinși să accepte aceste ore în plus.
„Consiliile de administrație ale unităților de învățământ sau inspectoratele școlare pot decide suplimentarea numărului minim de zile stabilit la alin. (3) cu un maximum de 5 zile pentru nivelul primar, 10 zile pentru nivelul gimnazial, respectiv 15 zile pentru nivelul liceal”, prevede proiectul.
Acordarea primei este necesară pentru a-i convinge pe profesori să predea în vacanțe, când nu au concediu, dar nici nu au vreo activitate, în mod real.
„Finanțarea primelor acordate pentru orele suplimentare va fi asigurată de la bugetul de stat prin cote defalcate pe TVA în limitele costului standard per elev/preșcolar. Impactul bugetar maximal estimat este de 100 milioane lei pentru perioada septembrie/decembrie 2022 și 250 milioane lei pentru anul fiscal 2023”, estimează documentul.
Cum se poziționează principalii actori
Proiectul a primit aviz negativ înConsiliul Economic și Social (CES), organism tripartit din care fac parte reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai societății civile.
În document se precizează că nu există o legătură directă foarte clară „între timpul pe care elevii îl petrec la școală și performanța lor academică” și că legea nu va avea un impact semnificative, în lipsa unor modificări structurale, precum arhitectura curriculară, modul în care se realizează evaluarea elevilor și formarea cadrelor didactice.
Lider sindical: Suntem singura țară în care structura anului școlar este gândită în funcție de interesele agenților economici
Marius Nistor (foto), lider al Federației Spiru Haret, din cadrul CNSLR-Frăția, a declarat pentru CursDeGuvernare.ro că profesorii s-au săturat de nenumăratele modificări aduse Legii Educației și așteaptă să fie invitați de decidenți pentru discutarea unei reglementări noi, coerente și care să vizeze toate aspectele.
Până atunci, orice nouă intervenție este inutilă, iar Parlamentul nu are voie să se amestece într-o chestiune ce ar trebui reglementată de Ministerul Educației, potrivit liderului de sindicat.
Liderul sindical atrage atenția că în CES nu există doar sindicate și că firmele au prea mare influență pe acest subiect:
Suntem singura țară în care se acreditează ideea că elevii ar trebui să stea cât mai puțin în școală și, de asemenea, suntem singura țară unde structura anului școlar este gândită în funcție de interesele agenților economici.
(Citiți și: „Premierul cere Ecaterinei Andronescu să prelungească vacanța de vară cu o săptămână. Solicitările vin dinspre industria turismului”)
De mai mulți ani, firmele din turism, în special hotelierii de pe litoral, le solicită guvernanților ca începerea anului școlar să aibă loc cât mai târziu, ideal la începutul lunii octombrie, pentru a-și maximiza afacerile.
Ipoteza începerii anului preuniversitar în luna august, după modelul Germaniei, de exemplu, ar întâmpina o opoziție acerbă din partea industriei.
Cei mai vocali opozanți – părinți din urban care acuză că reducerea vacanței afectează educația copiilor lor
Cei mai vocali opozanți s-au dovedit, la dezbaterile pe proiectul senatorului Ștefan Pălărie, câțiva părinți din asociațiilor din orașe, cel mai adesea reprezentanți ai unor organizații din școli bune, de renume.
„Noi știm cu toții că ei (copiii) se educă în pofida școlii, se dezvoltă și învață atunci când îi ducem noi la cursuri private, la meditații, programe educaționale 1 la 1 și atunci când prleungiți anul școlar le prelungiți supliciul, în loc să-i ajutați,” a relatat Ștefan Pălărie.
Poziția aceasta radicală a unor părinți din urbanul mare este confirmată și de Iulian Cristache (foto), președintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor (FNAP):
Din păcate, majoritatea părinților gândesc sistemul educațional prin prisma propriului copil, adică al propriului avantaj (…) La nivel urban s-ar putea să nu fie nevoie de o prelungire, ci de o ajustare a curriculum-ului la nivel de an școlar (…)
Sunt școli bune, profesori cu pregătire suplimentară, familii care stau în spatele copiilor și suplimentează cu meditații.
Un sondaj lansat în primăvară de FNAP, la care au răspuns aproximativ 70.000 de părinți, arată că cei mai mulți (aproape 43%) din aceștia nu consideră benefică prelungirea școlii cu două săptămâni.
Doar 39% ar fi fost de acord cu această măsură, iar 18% au spus că nu știu dacă o creștere a numărului zilelor de școală ar fi benefică.
Trei sferturi dintre asociațiile membre ale Federației sunt din orașe și vor avea mereu putere de decizie.
Mulți dintre ei contrargumentează întrebând ce nevoie este de o prelungire a perioadei de școală, dacă numărul de ore va fi redus?
(Citiți și: „Studiu în premieră / De ce cred părinții că sunt necesare meditațiile elevilor: pentru dobândirea de cunoștințe la nivel mediu”)
”Ruralul are nevoie de prelungire ca de aer” – președintele Federației părinților
De cealaltă parte, diminuarea numărului de ore face și mai necesară extinderea anului școlar, cât timp programa actuală nu reușește să ducă la performanțe acceptabile ale sistemului de învățământ.
Dacă nu se vor adapta conținuturi din planurile-cadru, prelungirea cu 10 – 15 zile a anului școlar este necesară ca aerul, cel puțin pentru copiii din rural, a explicat pentru CursDeGuvernare.ro Iulian Cristache.
(Citiți și: „SOS Educația: 36% din total elevi au făcut 8 clase degeaba; unul din doi elevi din rural nu a reușit să ia 5 la proba de matematică a Evaluării Naționale”)
Această eventuală prelungire a școlii, cu puține șanse de a fi adoptată, nu numai că ar permite recuperarea volumului de cunoștințe pierdute, dar ar estompa și decalajele dintre elevii defavorizați, majoritatea în rural, și cei din urban, pledează Ștefan Iordache, în nota de fundamentare a proiectului său.
Desigur, măsura ar fi unul dintre pașii necesari reformării învățământului preuniversitar, mai menționează senatorul:
Ultimii zece ani au însemnat o scădere constantă a numărului de zile de școală pentru copiii noștri.
Anul școlar 2020-2021 este unul dintre cei mai scurți ani școlari. Acesta are doar 33 de săptămâni de școală, respectiv 162 de zile.
Mai mult, România este în top 3 țări cu cele mai puține zile de școală din Europa, însă, paradoxal, țara noastră se află în topul țărilor europene la numărul de disciplinelor de studiu.
Sistemul de învățământ preuniversitar trebuie să treacă prin reforme consistente care vizează managementul școlar, calitatea programelor școlare, a resurselor umane și a infrastructurii școlare, însă nu putem neglija faptul că timpul petrecut de copii în spațiu școlar este din ce în ce mai puțin, iar această perioadă a accentuat decalajele între copiii din diverse categorii sociale.
Pe termen mediu și lung, menținerea unui număr minim de zile de școală poate să reprezinte modalitatea prin care estompăm decalajele accentuate de situația epidemiologică.
Urmărește-ne pe Google News
