fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Diminuarea PIB pe S1, ajustată de la -4,7 la -4,5%. Scăderea producției industriale, principalul factor

INS a anunțat un rezultat de -4,5% al PIB pe S1 2020, deși a recalculat în jos rezultatul pe T2 cu circa 1,1 miliarde lei.… Mai mult

11.10.2020

La obiect

Paradox românesc pe piața asigurărilor de catastrofă: O comparație cu celelalte state UE la eficiența obligativității

România este printre puținele țări din Europa în care asigurarea locuințelor este obligatorie. Cu toate astea, doar una din cinci locuințe deține o asigurare împotriva… Mai mult

11.10.2020

Evenimentul

Acord semnat la Washington: un consorțiu de firme din SUA, România, Canada, Franța va dezvolta proiectul nuclear Cernavodă

Secretarul pentru Energie din SUA, Dan Brouillette, și ministrul român al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, au parafat vineri un proiect de… Mai mult

09.10.2020

La obiect

Salariile în plină pandemie: August 2020 – câștigul net, diminuat cu aproape trei procente față de iulie

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai… Mai mult

09.10.2020

Blocaj și ineficiență. Cifrele unui Parlament aflat într-o criză mai mare decât criza economică

de Emilia Şercan 5.12.2010

Parlamentul României. (Foto: Agerpres)

Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul – instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația – nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.

Deși după alegerile parlamentare din 2008 s-a configurat o coaliție de guvernare, majoritatea din Parlament s-a dovedit nefuncțională într-un an de criză ca 2010, când România avea nevoie mai mult ca oricând de coerență legislativă.

Bilanțul, potrivit datelor din Camera Deputaților și Senat

  • Doar 14 legi promulgate la Senat, din 148 de proiecte de lege depuse.
  • La Camera Deputaților, 230 de inițiative (din 786 depuse) au devenit legi.
  • O bună parte din legile trecute sunt inițiative venite de la guvern, altele sunt modificări aduse legilor anterioare.

  • Adoptarea tacită a legilor a înlocuit, în parioadele de blocaj, dezbaterile: în numai o săptămână din luna septembrie au fost adoptate prin aprobare tacită 5 legi.

  • Un numar de 11 legi au fost cereri de reexaminare, trimise la Parlament de către Președinție.

De la ”majoritatea neasumată” la ”majoritatea toxică”

Aritmetica parlamentară: 53,0% Putere, 45,5% Opoziție, 1,5 % parlamentari neutri.

Chiar și așa, fragilă, coaliția de guvernământ ar putea să-și treacă prin Parlament măcar legile ordinare. În realitate, atât modul de lucru din prima instituție a țării, cât și mecanismele prin care partidele se șicanează în încercarea de-a gestiona puterea, au produs în tot cursul anului 2010 blocaje care au făcut ca puține legi să fie dezbătute în mod democratic.

Situația ar putea fi caracterizată, prin plasticitatea comparațiilor, de președintele Băsescu:

dacă până în 2008, Parlamentul a avut „o majoritate neasumată” (guvern minoritar PNL, sprijinit puternic, dar tacit și interesat al PSD), acum aveam „o majoritate toxică” (există în aritmetică, dar ea nu funcționează la vot).

Vot la două mâini

  • Absenteismul. Potrivit monitorizărilor făcute de Institutului de Politici Publice, 115 din cei 469 de parlamentari au lipsit la mai mult de jumătate din ședintele Camerelor. 223 din cei 469 au participat la mai puțin de doua treimi din reuniuni.
  • Opacitatea procesului legislativ. Sub pretextul adoptării cât mai urgente a legilor, acestea nu se mai discută pe articole decât atunci când un partid urmărește tergiversarea. În restul situațiilor, în procesul legislativ se merge pe mâna versiunilor facute în comisiile de specialitate și a jocului procedural făcut de președinții celor două Camere. În plen se discută doar eventualele amendamente depuse la comisii și resinse de acestea. Practic, procesul de legiferare este gestionat de câțiva oameni (cei din comisia de specialitate și liderii grupurilor, care sunt adevărați dirijori de vot), ceea ce face ca puțini parlamentari să aibă habar de ce anume votează. Un caz elocvent este legiferarea, în primă înstanță, a scăderii TVA cu 5% la alimente și neimpozitarea pensiilor sub 2.000 de lei.
  • Blocajele legislative. În primăvară a fost încercarea de schimbare a lui Mircea Geoană din fruntea Senatului, în această toamnă a fost încercarea Opoziției de-a o schimba pe Roberta Anastase de la președinția Camerei Deputaţilor, după frauda votului la Legea pensiilor. Ambele situaţii au dus la săptămâni întregi de blocaj a activităţii parlamentare.

Mecanismele de blocaj parlamentar

Votul la Legea Pensiilor

  • Absenteismul organizat, boicotarea votului. Întrucât nici partidele de guvernământ nu reușesc să-și aducă parlamentarii la vot, simpla ieșire din sală a opoziției blochează dezbaterea sau adoptarea unei legi prin lipsa cvorumului. A fost cazul blocajului din cauza solicitării de schimbare a Robertei Anastase și a lui Mircea Geoană. Cele două motive ar putea fi, oricând, înlocuite cu altele, atunci când partidele invocă rațiuni superioare pentru neparticiparea la vot. Puterea a folosit acest mecanism la moţiunea de cenzură.
  • Lipsa numărului de voturi necesar, chiar și când este cvorum. E vorba, aici, de ”falsa prezență”: un parlamentar semnează prezența pentru mai mulți colegi care nu vin la ședință. Cvorumul există, dar voturile nu ies la numărătoare. O atare situație s-a înregistrat la Legea pensiilor, unde, inițial apărea ca fiind prezent un număr de parlamentari, însă la votul efectiv au participat doar câteva zeci – situație care s-a suprapus și pe invocata defecțiune tehnică a sistemului de numărare electronică a voturilor.

  • Conflictul dintre președintele unei camere (de opoziție) și majoritate. Cum acesta nu poate fi schimbat de plen, poate să nu trimită la promulgare, sub diferite pretexte procedurale, chiar și o lege adoptată.

  • Blocarea unei legi în comisii, fie prin mutarea controlului de la putere la opoziție și invers, fie prin jocul amendamentelor.

 

Cum ajunge Guvernul să se joace de-a legislativul

Această situație îi crează guvernului un bun pretext atât de-a „legifera” și a emite normele care să asigure guvernarea măsurilor de criză și de reformă a sistemelor sociale, cât și de-a-si pune în mișcare mecanismele de asigurare a voturilor:

  • Potrivit informațiilor făcute publice de Camera Deputaților, Guvernul Boc a emis în acest an 102 Ordonanțe de Urgență și 29 de Ordonanțe. Excepția a devenit, adică, regulă.
  • Guvernul a depus la Parlament documentele pentru asumarea răspunderii pe trei legi esențiale, care ar fi trebuit să treacă prin dezbaterea legiuitorului constituțional: Legea salarizării unitare , Legea educației și Legea de restructurare a agențiilor statului.

  • Guvernul cumpără, alocând la gestiunea banilor (prin buget sau la rectificări bugetare) sume pentru colegiile parlamentarilor de ale căror voturi depinde improvizarea unei majorități conjuncturale.

  • Guvernul ignoră procedurile de lucru cu Legislativul și trimite cu întârziere la Parlament legi esențiale, pe considerentul că mecanismele paralele pe care și le-a creat sunt mai eficiente decât procedura parlamentară. E cazul Legii de salarizare unitară și a Protocolului cu FMI.

Consecințele

Într-o atare situație, nu-i de mirare că activitatea legislativă – de la procedura de inițiere, până la cele de dezbatere și adoptare – se rezumă la legile fără miză sau la propuneri derizorii. Iată câteva mostre de preocupare legislativă ale anului 2010:

1. Proiect legislativ pentru instituirea obligativităţii difuzării imnului naţional şi arborarea drapelului în şcolile din România (Nu a intrat in procesul legislativ)

2. Proiect legislativ privind exercitarea activităţilor cu caracter sexual autorizate – Legea Prostituţiei (Nu a intrat in procesul legislativ)

3. Proiect legislativ privind Programul Naţional “Un laptop pentur fiecare elev şi pentru fiecare cadru didactic din România” (Nu a intrat in procesul legislativ)

4. Proiect legislativ privind protectia persoanelor înşelate prin ghicit sau alte mijloace şi practici oculte şi reglementarea activităţii vrăjitoarelor (Respins)

5. Trecerea TVR Internaţional la Ministerul de Externe (Respins)

6. Proiect de lege privind trecerea presei scrise şi a celei online sub controlul CNA (Respins)

7. Proiect privind taxarea suplimentară cu 1% a transferurilor de bani ale românilor din străinătate (Respins)

În tot acest timp, sectoare importante ale societății așteaptă reglementări și reforme, unele propuneri fiind deja depuse la Parlament, fără să fi făcut progrese în sensul adoptării :

1. O lege a învățământului.

2. O lege fiscală coerentă şi previzibilă.

3. O lege care să reglementeze noul Cod al Muncii.

4. O lege care să modifice și să reformeze legislația sănătății și a asigurărilor de sănătate.

5. O lege care să modifice și să aducă la zi legislația în domeniul combaterii traficului de droguri.

6. O lege care să asigure depolitizarea TVR și a Radioului Public.

7. O lege care să interzică accesul foştilor nomenclaturişti la funcţiile publice

Costuri de criză

București, 2 noiembrie 2010, Mediafax: ”Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 86 voturi “pentru”, două “împotrivă” şi două abţineri, bugetul instituţiei pentru anul 2011, în valoare de 128 de milioane lei, cu aproape 30% mai mare decât cel din 2010.”

București, 2 noiembrie, Evenimentul zilei: ”Camera Deputaţilor va avea la anul cu 22% mai mulţi bani de cheltuit faţă de 2010.”

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2010

2 comentarii

  1. O zi obişnuită – 7 Decembrie / “Blocaj și ineficiență” « Politeía
    7.12.2010, 9:28 am

    […] an de criză ca 2010, când România avea nevoie mai mult ca oricând de coerență legislativă. Mai multe puteti citi aici. ( Sursa: Curs de […]

  2. C. Grosu: Cei mai buni (II) . Incompetentul domn Emil Boc şi dreapta lui Mugur Isărescu « Blogul galben al lui Gondolin
    7.7.2011, 11:11 am

    […] foarte târziu. Traian Băsescu spune că opoziţia e de vină, din cauza blocajului parlamentar. (Blocaj de care cursdeguvernare.ro a scris aici). Motivul e, însă altul: anul electoral 2008, căci excesele salariale fuseseră votate şi de […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Moment istoric: liderii marilor religii se vor ruga în comun pentru pace

Iulian Soare

Papa Francisc şi lideri de diferite religii, printre care şi patriarhul ortodox Bartolomeu I, se vor ruga marţi în Piaţa Campidoglio din Roma pentru victimele… Mai mult

Stiri

Michael Horodniceanu, care a revoluționat traficul din New York, îl va consilia pro bono pe Nicușor Dan

Vladimir Ionescu

Nicușor Dan a obținut sprijinul profesorului american de origine română Michael Horodniceanu, care a condus timp de mai mulți ani tot ce a ținut de… Mai mult

Stiri

Șeful Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, din Poliția Română, pus sub control judiciar

Vladimir Ionescu

Marius Eduard Moise, comisar şef în cadrul IGPR – Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost pus luni sub control judiciar, de către procurorii… Mai mult

Stiri

Eurostat: România, cea mai mare creștere la nivelul UE, în august, a lucrărilor de construcții

Raluca Florescu

România a înregistrat în august o creștere anuală de 12,4% a lucrărilor de construcții, cea mai mare la nivelul statelor membre, după cum reiese din… Mai mult

Stiri

Oficial: Capitala întră în scenariul roșu pentru 14 zile – școlile, restaurantele și teatrele se închid, purtarea măștii devine obligatorie și pe stradă

Vladimir Ionescu

Masca devine obligatorie în toate spațiile publice din Capitală, iar cursurile se mută în online, începând de marți, ora 00.00, conform măsurilor anunțate luni de… Mai mult

Stiri

Directorul medical Spitalului Colentina a demisionat. Unitatea este acum în totalitate destinată pacienților Covid

Vladimir Ionescu

Sabina Zurac (foto) a demisionat din poziția de director medical al Spitalului Colentina, vineri, înainte de anunțul autorităților potrivit căruia unitatea va trata exclusiv pacienți… Mai mult

Stiri

RePatriot App – aplicația care conectează românii de pretutindeni cu oportunitățile de acasă

Vladimir Ionescu

RePatriot anunță luni lansarea unei aplicații care apropie românii de pretutindeni – RePatriot App, cu ajutorul căreia ”poți fi mereu conectat cu oportunitățile pe care… Mai mult