luni

5 decembrie, 2022

Emilia Şercan

Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani.
12 septembrie, 2011
Sorina Petronela Ţone, consiliera de la Ministerul Transporturilor prinsă de aparatele radar conducând cu 156 de kilometri la oră, va rămâne şi fără serviciu, nu numai fără permis. Anca Boagiu i-a cerut, ieri, lui Eugen Pistru, secretarul de...
1 septembrie, 2011
Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.
31 ianuarie, 2011
Anvelopele de iarnă nu sunt chiar atât de obligatorii pentru automobile, în ciuda faptului că ordonanţa guvernamentală care introduce noile prevederi a fost astfel prezentată de către ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, într-o conferinţă de presă.
27 ianuarie, 2011
Traian Băsescu propunea săptămâna trecută ca fiecare candidat la alegeri să fie finanţat cu 50.000 de lei din bani publici, astfel încât să fie adusă sub control mita electorală şi finanţările nejustificate. Cursdeguvernare.ro pune astăzi faţă în faţă cu propunerea preşedintelui realitatea din teren.
23 ianuarie, 2011
Un număr de 24 de senatori din cei 137 aflaţi în Senatul României derulează afaceri cu instituţii ale statului prin firmele lor sau ale rudelor de gradul întâi. Valoareav totală a acestor contracte este mai mare decât cea care reyultă din declaraţiile publice de interese: mulţi senatori au declarat doar contractele, nu şi sumele încasate din derularea acestora.
21 ianuarie, 2011
Firmele a 48 din cei 334 de deputaţi din Parlamentul României au încheiat în ultimii ani contracte cu diverse instituţii ale statului. O scurtă analiză arată că majoritatea au obţinut sume importante de bani de la instituţii publice aflate tocmai în colegiile electorale în care au fost aleşi.
20 ianuarie, 2011
Declaraţiile de avere ale celor patru poliţişti de la Serviciul de Permise Auto Bucureşti, arestaţi azi noapte pentru trafic de influenţă, dare şi luare de mită, nu atrag atenţia în mod special. Nu au conturi în bancă, bijuterii,...
13 ianuarie, 2011
Aproape 140 de milioane de euro au fost direcţionate în 2010 din Fondul de rezervă al Guvernului special către primării conduse de membri ai PDL. Banii nu au fost folosiţi pentru investiţii sau modernizari, ci pentru a acoperi cheltuielile curente şi de capital ale instiuţiilor locale.
7 ianuarie, 2011
Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.
9 decembrie, 2010
Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul - instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația - nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.
5 decembrie, 2010
Scandalul de la Piatra-Neamț, cu inspectorul Aurelian Șoric, urmat de cel al tentativei de mituire a secretarului de stat Dan Fătuloiu, readuce în atenție încrengăturile dintre unii capi ai Poliției cu mediul economic și chiar interlop. Astfel de legături sunt posibile și ies cu greu le iveala pentru că șefii polițiilor județene au sprijin politic atât din partea unor parlamentari locali, cât și în minister. Un fost ministru de Interne (Dudu Ionescu) și șeful Corpului Național al Polițiștilor (comisarul-șef Iulian Dobrescu) explică mecanismul care favorizează numirea pe criterii politice la vârful Poliției:
23 noiembrie, 2010
Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.
23 noiembrie, 2010

Cum au petrecut „băieţii deştepţi” criza. Profiturile, contractele şi miniştrii lor

Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani.

Anticorupția românească pe 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendare

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.

„Prietenii statului”, episodul II. Lista senatorilor şi contractele lor

Un număr de 24 de senatori din cei 137 aflaţi în Senatul României derulează afaceri cu instituţii ale statului prin firmele lor sau ale rudelor de gradul întâi. Valoareav totală a acestor contracte este mai mare decât cea care reyultă din declaraţiile publice de interese: mulţi senatori au declarat doar contractele, nu şi sumele încasate din derularea acestora.

Cât câştigă deputaţii noştri din contractele cu statul. Lista

Firmele a 48 din cei 334 de deputaţi din Parlamentul României au încheiat în ultimii ani contracte cu diverse instituţii ale statului. O scurtă analiză arată că majoritatea au obţinut sume importante de bani de la instituţii publice aflate tocmai în colegiile electorale în care au fost aleşi.

Fondul de rezervă al statului, folosit pentru facturile primăriilor PDL

Aproape 140 de milioane de euro au fost direcţionate în 2010 din Fondul de rezervă al Guvernului special către primării conduse de membri ai PDL. Banii nu au fost folosiţi pentru investiţii sau modernizari, ci pentru a acoperi cheltuielile curente şi de capital ale instiuţiilor locale.

România penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Blocaj și ineficiență. Cifrele unui Parlament aflat într-o criză mai mare decât criza economică

Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul – instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația – nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.

Cazul demiterilor de la vârful MAI. Mecanismul prin care e politizată Poliția

Scandalul de la Piatra-Neamț, cu inspectorul Aurelian Șoric, urmat de cel al tentativei de mituire a secretarului de stat Dan Fătuloiu, readuce în atenție încrengăturile dintre unii capi ai Poliției cu mediul economic și chiar interlop. Astfel de legături sunt posibile și ies cu greu le iveala pentru că șefii polițiilor județene au sprijin politic atât din partea unor parlamentari locali, cât și în minister. Un fost ministru de Interne (Dudu Ionescu) și șeful Corpului Național al Polițiștilor (comisarul-șef Iulian Dobrescu) explică mecanismul care favorizează numirea pe criterii politice la vârful Poliției:

dosare control

Patru instituţii de control financiar şi 30.000 de funcţionari adună cel mai nesigur buget din Europa

Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.

Cum au petrecut „băieţii deştepţi” criza. Profiturile, contractele şi miniştrii lor

Criza financiară a fost trecută cu bine de „băieţii deştepţi” din energie:ei au reuşit, în plină recesiune, să-şi mărească profiturile şi să-şi prelungească, pe ani buni, contractele. Materialul de faţă va arăta cum, printre ameninţările prezidenţiale şi prejudiciile crizei, „băieţii deştepţi” au reuşit să răzbată. Şi despre cine i-a ajutat în toţi aceşti ani.

Anticorupția românească pe 2010: mai mult de jumătate din inculpați au primit pedepse cu suspendare

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.

„Prietenii statului”, episodul II. Lista senatorilor şi contractele lor

Un număr de 24 de senatori din cei 137 aflaţi în Senatul României derulează afaceri cu instituţii ale statului prin firmele lor sau ale rudelor de gradul întâi. Valoareav totală a acestor contracte este mai mare decât cea care reyultă din declaraţiile publice de interese: mulţi senatori au declarat doar contractele, nu şi sumele încasate din derularea acestora.

Cât câştigă deputaţii noştri din contractele cu statul. Lista

Firmele a 48 din cei 334 de deputaţi din Parlamentul României au încheiat în ultimii ani contracte cu diverse instituţii ale statului. O scurtă analiză arată că majoritatea au obţinut sume importante de bani de la instituţii publice aflate tocmai în colegiile electorale în care au fost aleşi.

Fondul de rezervă al statului, folosit pentru facturile primăriilor PDL

Aproape 140 de milioane de euro au fost direcţionate în 2010 din Fondul de rezervă al Guvernului special către primării conduse de membri ai PDL. Banii nu au fost folosiţi pentru investiţii sau modernizari, ci pentru a acoperi cheltuielile curente şi de capital ale instiuţiilor locale.

România penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Blocaj și ineficiență. Cifrele unui Parlament aflat într-o criză mai mare decât criza economică

Peste 200 de iniţiative legislative blocate, absenteism masiv, opacitatea procesului legislativ, reveniri asupra unor legi, războaie la Curtea Constituțională, atuuri lăsate în mâna guvernului care emite pe bandă rulantă, în paralel cu Parlamentul, decizii de administrare a ţării în vremuri de criză. Parlamentul – instituția numărul unu în orice ţară europeană şi cea care garantează democrația – nu poate ajuta la reforma statului și a societăţii în România până nu se reformează pe el însuşi.

Cazul demiterilor de la vârful MAI. Mecanismul prin care e politizată Poliția

Scandalul de la Piatra-Neamț, cu inspectorul Aurelian Șoric, urmat de cel al tentativei de mituire a secretarului de stat Dan Fătuloiu, readuce în atenție încrengăturile dintre unii capi ai Poliției cu mediul economic și chiar interlop. Astfel de legături sunt posibile și ies cu greu le iveala pentru că șefii polițiilor județene au sprijin politic atât din partea unor parlamentari locali, cât și în minister. Un fost ministru de Interne (Dudu Ionescu) și șeful Corpului Național al Polițiștilor (comisarul-șef Iulian Dobrescu) explică mecanismul care favorizează numirea pe criterii politice la vârful Poliției:

dosare control

Patru instituţii de control financiar şi 30.000 de funcţionari adună cel mai nesigur buget din Europa

Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: