vineri

27 ianuarie, 2023

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 decembrie, 2022

Agresiunea militară nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei și folosirea aprovizionării cu gaze pentru a exercita presiuni politice, au provocat o criză energetică fără precedent. Statele membre UE au fost nevoite să identifice noi surse de aprovizionare cu gaze naturale pentru a putea acoperi consumul din această iarnă. Executivul european a întreprins a serie de măsuri în acest sens.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, urmată de utilizarea resurselor energetice ruse ca armă de către aceasta din urmă, situația de pe piața energiei s-a înrăutățit considerabil.

Importurile de energie din Rusia au scăzut semnificativ – de la 45 % din importurile de gaze anul trecut la doar 14% în septembrie 2022. Europa a reușit totuși să găsească surse alternative de aprovizionare și să își reducă cererea pentru a compensa deficitul.

Exporturile de gaze din Rusia – cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani


Exporturile de gaze ale grupului rus Gazprom către principalele sale pieţe externe aproape s-au înjumătăţit în 2022, atingând cel mai scăzut nivel de la începutul secolului.

Uniunea Europeană, cel mai mare consumator de petrol și gaze din Rusia, a vorbit de ani de zile despre reducerea dependenței de gazul rusesc, dar Bruxelles-ul a luat măsuri doar după ce Kremlinul a decis invadarea Ucrainei, în 24 februarie.

Gigantul rusesc Gazprom a extras în acest an 412,6 miliarde metri cubi de gaze, cu 20% mai puţin decât în 2021.

Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom, a declarat că exporturile de gaze în afara fostei Uniuni Sovietice se ridică la 100,9 miliarde de metri cubi în acest an, ceea ce înseamnă o diminuare cu 46% comparativ cu 2021.

Această cantitate include livrările și către China prin conducta Power of Siberia, prin care Gazprom a furnizat 10,39 miliarde de metri cubi anul trecut.

(Citiți și: „Lituania, primul stat membru UE care renunță la gazele din Rusia”)

În ceea ce privește exporturile de gaze rusești către Europa, Reuters informează că acestea s-au prăbușit, ajungând la cel mai mic nivel de la destrămarea URSS, în 1991.


În 2021, Rusia a fost, prin Gazprom, cel mai mare exportator mondial de gaze naturale şi principalul furnizor al UE.

După declanșarea războiului din Ucraina, cele 27 de state membre UE şi-au redus semnificativ importurile din Rusia, astfel că în prezent gazele ruseşti reprezintă mai puţin de 9% din importurile de gaze ale statelor UE, potrivit Comisiei Europene.

În 2021, UE a importat 83 % din gazele sale naturale. Cota de piață a Rusiei a fost de aproximativ 50 % până în a doua jumătate a anului 2021. De atunci, cota gazelor rusești a început să scadă rapid, iar cotele de piață ale altor furnizori au început să crească.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia, importurile de gaze din Rusia în UE au fost reduse în mod semnificativ. Acest proces s-a accelerat în special în 2022. În august a.c., cota Rusiei din importurile de gaze ale UE a fost de 17,2 %.

Această situație a fost compensată în principal de o creștere puternică a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL), în special din SUA.

De unde importă gaze statele UE

Alți furnizori de gaze către UE (cu excepția Rusiei) sunt Norvegia (peste 22 % din importurile din prima jumătate a anului 2022) și Algeria (peste 10 % în prima jumătate a anului 2022). GNL a reprezentat peste 25 % în prima jumătate a anului 2022 – în principal din SUA, Qatar și Nigeria.

Hartă zonală care prezintă cotele de piață și volumele diferiților furnizori de gaze naturale către UE în prima jumătate a anului 2022 arată astfel:

  • Rusia: 31,4%, 603,9 TWh;
  • GNL (în principal din SUA, Qatar și Nigeria): 25,7%, 493,57 TWh;
  • Norvegia: 22,7%, 436,564 TWh;
  • Algeria: 10,7%, 206,69 TWh;
  • Alții: 9,5 %, 183,03 TWh.

În perioada ianuarie-august 2022, importurile de GNL din SUA au reprezentat aproape 40 mmc (miliarde de metri cubi), aproape de două ori mai mult decât cifra totală pentru 2021 (peste 22 de miliarde de metri cubi).

De ce sunt gazele atât de importante pentru europeni?

În 2021, cele 27 de țări ale Uniunii Europene au consumat 412 miliarde mc de gaze. Gazele sunt utilizate în principal pentru producerea de energie electrică, pentru încălzirea locuințelor și pentru procesele industriale.

Peste 30 % din gospodăriile din UE utilizează gaze pentru a-și încălzi locuințele.

Peste 30 % sunt utilizate pentru producerea de energie electrică și termică, 24 % sunt utilizate de gospodării, 22,6 % sunt utilizate de industrie și 10,6 % de industria serviciilor. Alte utilizări energetice și neenergetice reprezintă puțin peste 11 %.

Începe să scadă cantitatea de gaze înmagazinată în depozite

Pentru a-și asigura aprovizionarea cu gaze în iarna 2022-2023, Comisia Europeană a impus statelor membre să înmagazine cantități mari de gaze în depozite.

În luna iunie 2022, Bruxelles-ul a aprobat un regulament care prevedea că în instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să se constituie stocuri înainte de începutul iernii 2022-2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă.

(Citiți și: „Romgaz cumpără gaze naturale de la compania azeră Socar”)

„La nivel agregat, UE va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea totală de înmagazinare subterană a gazelor în 2022”, informa Comisia Europeană, la jumătatea acestui an.

Unele state membre nu dispun de instalații de înmagazinare pe teritoriul lor, astfel încât regulamentul prevede că aceste state membre trebuie să înmagazineze 15% din consumul lor național anual de gaze în stocuri situate în alte state membre și, prin urmare, să aibă acces la rezervele de gaze înmagazinate în alte state membre.

În această situație se regăsesc: Ciprul, Estonia, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburgul, Malta și Slovenia, state care nu dispun de instalații de înmagazinare a gazelor.

Graficul prezintă capacitatea de înmagazinare a gazelor, cantitatea de gaze înmagazinate și nivelul de umplere pentru fiecare stat membru al UE la 13 decembrie 2022. Pentru a vedea capacitatea de înmagazinare și cantitatea înmagazinată accesați linkul: https://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/gas-storage-capacity/

În decembrie 2022, nivelul mediu de umplere a depozitelor de gaze în rândul statelor membre era de 88%.

Germania, Franța, Italia și Țările de Jos sunt țările cu cea mai mare capacitate de înmagazinare.

(Citiți și: „Polonia a început să primească gaze prin Baltic Pipe, o conductă menită să-i reducă dependența de Rusia”)

În ultimele două săptămâni, mai exact în perioada 13-28 decembrie, din cauza temperaturilor scăzute, nivelul mediu de umplere a depozitelor de gaze a scăzut la nivelul UE de la 86,56% (13 decembrie 2022), respectiv 968,36 TWh, la 83,18% (28 decembrie 2022), respectiv 930,8 TWh.

Practic, în doar două săptămâni din depozite s-a consumat o cantitate de aproape 38 TWh la nivelul întregului bloc comunitar, ceea ce înseamnă mai mult decât toată cantitatea de gaze inmagazinată de România pentru întregul sezon.

Pe data de 27 decembrie, conform datelor Comisiei Europene, în depozitele de gaze ale României era înmagazinată o cantitate de 26,75 TWh, ceea ce reprezintă puțin peste 81% din capacitatea de înmagazinare.

Motivele principale pentru care sunt strict necesare importurile sunt:

  • vârfurile de consum din România depăşesc cu 10 – 15 milioane mc / zi potenţialul de asigurare cu surse exclusiv din intern;
  • presiunea medie a gazelor în punctele iniţiale ale conductelor nu permite transportul gazelor prin actualul sistem național pe distanţe mari la vârf de consum. Asta înseamnă că deși gazele există bilanţier, nu vor curge continuu şi în cantităţi suficiente până la anumite locuri de consum, îndepărtate de sursă, precum zone din Moldova, Banat, Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Slobozia etc. – potrivit analizei citate.

În plus, pe măsură ce iarna avansează, scade presiunea din depozite, „tendinţa livrărilor de gaze în perioada rece este continuu descrescătoare pe parcursul celor trei luni de iarnă, urmare a extragerii gazelor din depozitele de înmagazinare”.

Riscuri majore pentru iarna următoare

În luna decembrie, după mai multe runde de negocieri între statele membre, UE a aprobat mecanismul de plafonare a prețului de achiziție a gazelor naturale la 180 de euro / MWh (/1.000 kWh) la cea mai importantă bursă din Uniune, Title Transfer Facility (TTF) din Amsterdam.

O notă a băncii americane de investiții Goldman Sachs atrage atenția că Plafonarea prețului de achiziție a gazelor naturale în UE, la niveluri mai coborâte decât cele propuse anterior, va amplifica semnificativ riscurile de aprovizionare, din cauza restricțiilor de cerere.

(Citiți și: „Alarmă: Industria din România și-a redus consumul de gaze cu 63%. În UE, cererea totală de gaze a scăzut cu doar 7%”)

Plafonarea prețurilor la gaz ar putea reduce lichiditatea pe o piață deja tensionată, ar putea crește riscul unei oferte mai scăzute și ar putea perturba gestionarea riscului comercial – spune documentul citat de Reuters.

„Un plafon de preț fără o plafonare a cererii nu numai că nu rezolvă deficitul de gaze din Europa, dar riscă și să înrăutățească deficitul în curs prin stimularea consumului”, spune Goldman Sachs.

Mai mult, experții Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) avertizau în urmă cu o lună că ţările membre ale Uniunii Europene vor trebui să reducă consumul de gaze cu 13% pe parcursul iernii, în cazul în care Rusia opreşte complet livrările în contextul războiului din Ucraina.

(Citește și: Analiză EPG- România va reuși să umple 87% din capacitatea depozitelor de gaze. De ce nu este suficient?)

IEA a calculat că gradul de umplere a depozitelor de gaze trebuie să rămâne peste pragul de 33% pentru o iarnă sigură, în caz contrar existând riscul unor perturbări în aprovizionare, în special dacă va avea loc o iarnă târzie.

„Invadarea Ucrainei de către Rusia şi reducerile semnificative ale livrărilor de gaze naturale spre Europa provoacă pagube semnificative consumatorilor, companiilor şi economiilor, nu doar în Europa dar şi în economiile emergente şi în curs de dezvoltare”, a declarat directorul pentru pieţele energetice de la IEA, Keisuke Sadamori.

***

(Citiți și: „Țările cu cele mai mari rezerve de gaze: TOP 42. Pe ce loc e România”)

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

România a reușit să facă progrese semnificative în ceea ce privește recuperarea decalajului față de media în privind PIB-ului pe cap de locuitor. Odată cu aderarea la NATO

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: