România va reuși să atingă anul acesta un nivel de 28,7 TWh gaze naturale înmagazinate în depozitele subterane, aproximativ 87% din capacitatea totală disponibilă (peste ținta UE de 80%), arată o analiză a Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în politici energetice și strategie energetică.
Atingerea acestei obligații de înmagazinare de 80% a fost în mod repetat amintită de oficiali, în spațiul public, ca fiind principala garanție care va limita potențialele probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă.
Doar că simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii, atrag atenția specialiștii.
În actualul context, e necesară “pregătirea judicioasă” a unei posibile activări a Planului de Urgență.
Cum se ajunge la 28,7 TWh
Înmagazinarea de gaze până la 87% din capacitatea depozitelor va fi posibilă ca urmare a diminuării producției unor mari consumatori industriali, demarării producției offshore din perimetrul Midia, dar mai ales datorită importurilor semnificative din această vară, cel mai probabil provenind din Rusia, arată analiștii EPG.
Aceștia susțin că este posibil ca România să fi beneficiat indirect de limitarea livrărilor de gaze ale Rusiei prin Nordul Europei, crescând astfel viabilitatea importurilor către UE prin ruta sudică, care a rămas disponibilă.
“Evenimentele recente legate de exploziile care au afectat conductele Nord Stream 1 și 2, precum și posibila sancționare a companiei Naftogaz de către Federația Rusă, esențială pentru tranzitul gazelor prin Ucraina, ar putea însemna că singura rută rămasă funcțională pentru importurile de gaze rusești ar fi cea sudică prin Turcia”, se atrage atenția în analiza EPG.
De ce nu este suficientă cantitatea înmagazinată?
Atingerea obligației de înmagazinare a fost în mod repetat amintită de oficiali, în spațiul public, ca fiind principala garanție care va limita potențialele probleme în aprovizionarea cu gaze naturale în această iarnă.
Cu toate acestea, simpla “umplere a depozitelor” ar putea fi insuficientă pentru asigurarea aprovizionării pe tot parcursul iernii.
În condițiile unui consum de iarnă moderat, în linie cu cel înregistrat în anii trecuți, marcat însă de o scădere cu 30% a consumului industrial, România ar avea un consum total estimat de 67,5 TWh pentru perioada noiembrie 2022 – martie 2023.
Luând în calcul o producție curentă de aproximativ 251 GWh/zi și un nivel al extracției a gazelor înmagazinate în depozite de 250 GWh/zi, României i-ar fi necesar un import pentru sezonul rece de circa 2,3 TWh, cu un maxim zilnic de 125 GWh/zi.
Scenariu previzibil
În cazul sistării complete a importurilor de gaze rusești, acest necesar ar trebui acoperit din surse alternative de import, care sunt însă limitate.
- În Ungaria, guvernul a interzis exporturile de gaze naturale începând cu luna august.
- În Bulgaria, deschiderea interconectorului IGB este așteptată la 1 octombrie, însă aprovizionarea cu gaze naturale pentru consumul curent al vecinilor de la sud de Dunăre este ea însăși problematică.
- În plus, unele măsuri adoptate prin OUG 119/2022 impun o taxare prohibitivă actorilor activi pe piața angro din România care, cel mai probabil, va descuraja potențialii importatori.
De ce e nevoie de activarea Planului de Urgență?
În situația indisponibilității importurilor în zilele friguroase, singura alternativă ar rămâne activarea Planului de Urgență în aprovizionarea cu gaze naturale.
Astfel, devine extrem de importantă lista consumatorilor neprotejați definită conform acestui plan, constând în consumatori care ar putea avea alimentarea limitată sau întreruptă în caz de nevoie, listă care ar trebui definitivată pe 1 octombrie 2022, spun analiștii EPG.
Mai mult, din moment ce această limitare ar trebui să fie aplicată uniform (procent din consum) tuturor consumatorilor neprotejați, iar o asemenea măsură ar fi fără precedent și greu de aplicat cu precizie, ar fi necesară o prioritizare a acestora, respectiv căror consumatori le va fi redusă alimentarea cu gaze naturale în caz de urgență.
În plus, o dilemă politică ar putea fi ridicată de sistarea importurilor de gaze rusești, respectiv va decide România permiterea livrărilor de gaze naturale către consumatorii protejați din Bulgaria, în virtutea obligației de solidaritate existente la nivel european, sau își va prioritiza propriii consumatori industriali.
Câteva recomandări
- Pregătirea judicioasă a unei posibile activări a Planului de Urgență, stabilirea listei de consumatori care ar putea avea alimentarea limitată în cazul unei crize și pregătirea procesului tehnic al aplicării acestor măsuri;
- Modificarea prevederilor adoptate prin OUG 119/2022 care pot descuraja importurile de gaze;
- Realizarea unei analize detaliate a modului de acoperire a necesarului de consum în cazul unui val de frig;
- Dezvoltarea și implementarea unui mecanism comercial competitiv pentru compensarea financiară a consumatorilor întreruptibili care își reduc voluntar consumul;
- Finalizarea Acordurilor de Solidaritate cu Ungaria și Bulgaria, care ar trebui să stabilească în ce condiții ar avea loc fluxurile transfrontaliere în situații de criză de aprovizionare.
***
Urmărește-ne pe Google News
