Ucraina rezistă de 4 zile armatelor rusești – la finele acestor zile Kiev era necucerit, Harcov fusese redobândit de armata ucraineană, pagubele produse armatei ruse sunt mari, UE promite un ajutor istoric în armament. Marea problemă o constituie civilii – circa 7 milioane de ucrainiei si-ar fi părăsit până acum locuințele.
***
În cea de-a patra zi de la invadarea Ucrainei, Rusia şi-a consolidat liniile de atac către cele trei regiuni în care înaintează: spre Kiev dinspre nord, spre Harkov dinspre nord-est şi spre nordul Crimeei din sud. Rezistenţa ucraineană a continuat să fie puternică, aşa încât forţele ruse nu au reuşit să cucerească nici duminică niciun obiectiv strategic.
Forţele ruse au continut să îşi facă drum spre capitală, dar nu au reuşit să cucerească Kievul. După bombardamente grele şi lupte intense, armata lui Vladimiri Putin s-a văzut nevoită să abandoneze asaltul asupra oraşului Cernihiv (la nord-est de capitală), trupele fiind mutate pentru înconjurarea Kievului, potrivit unei analize a Institutului pentru Studiul Războiului, un grup de cercetare din Washington, citată de The New York Times.
În nord-est, autorităţile ucrainene susţin că au reuşit să respingă atacul ruşilor asupra Harkovului, al doilea cel mai mare oraş, cu o populaţie de 1,4 milioane de locuitori. În dimineaţa zilei de duminică, trupele ruse ajunseseră în centrul oraşului.
”Controlul asupra Harkovului este complet în mâinile noastre! Forţele armate, poliţia şi forţele de apărare lucrează, iar oraşul este complet curăţat de inamic”, a scris Oleg Sinegubov, guvernatorul regiunii, pe Telegram.
Forţele ruse care au invadat din Crimeea au continuat să înainteze spre nord, către Zaporizhzhia şi spre sud, către Mariupol. Au avut loc lupte grele pe un pod din orașul Herson, iar trupele ruse au aruncat în aer un baraj pe Canalul Crimeei de Nord, construit de Ucraina în 2014 pentru a bloca alimentarea cu apă a Crimeei din râul Nipru.
Majoritatea celor peste 150.000 de forțe ruse adunate la graniţa Ucrainei luptă acum în țară, potrivit unui oficial al Pentagonului. Preşedintele rus Vladmiri Putin folosește în prezent două treimi din puterea de luptă totală a Rusiei pentru invazia din Ucraina, potrivit unui alt oficial american.
În prima sa apariție televizată de după vineri, Putin a ținut un discurs în care a descris din nou invadarea Ucrainei ca fiind o „operațiune specială pentru a oferi asistență republicilor populare din Donbas” și a salutat „eroismul” forțelor speciale ruse care luptă în Ucraina.
1 – Primele negocieri oficiale au început în Belarus
O delegație rusă a sosit în Belarus pentru discuții cu Ucraina, a declarat duminică un purtător de cuvânt al Kremlinului. Dmitri Peskov a precizat că aceasta include oficiali din ministerele de externe și apărare și din cancelaria președintelui Vladimir Putin.
După ce iniţial a refuzat o întâlnire în Belarus, stat care a găzduit o parte din trupele ruse care au invadat Ucraina, preşedintele Volodimir Zelenski a fost de acord să trimită o delegaţie oficială la spre orașul Gomel, situat la graniţă.
”Am convenit ca delegația ucraineană să se întâlnească cu delegația rusă fără condiții prealabile, la granița ucraineană-belarusă, lângă râul Pripyat. Alexandru Lukașenko și-a asumat responsabilitatea pentru a se asigura că toate avioanele, elicopterele și rachetele staționate pe teritoriul belarus rămân la sol în timpul călătoriei, discuțiilor și întoarcerii delegației ucrainene”, a transmis administraţia prezidenţială.
2 – Porţile iadului
Vladimir Putin i-a ordonat ministrului Apărării, Serghei Șoigu, plasarea în stare de alertă a „forţei de decurajare” a armatei ruse, ceea ce cuprinde și componenta nucleară, după ceea ce el a calificat drept „declarații agresive din partea țărilor NATO”.
Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, critică dur “retorica periculoasă” și „comportamentul iresponsabil” al președintelui Vladimir Putin, care a cerut plasarea în stare de alertă a „forţei de decurajare” a armatei ruse.
Vladimir Putin „fabrică ameninţări care nu există”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, la scurt timp după ce Moscova a anunţat că-şi pune în alertă „forţele de descurajare”.
Arsenalul nuclear al Rusiei număra aproximativ 4.477 de focoase nucleare.
Tot duminică, în Belarus a avut loc un referendum de schimbare a Constituţiei care ar putea permite Rusiei să găzduiască arme nucleare în acest stat.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, i-a cerut omologului său belarus, Aleksandr Lukaşenko, să nu mai permită prezenţa trupelor ruse pe teritoriul ţării, în condiţiile în care o parte din invazia rusă asupra Ucrainei s-a produs de pe teritoriul acestei ţări.
3 – Bilanţ
13 avioane, 8 elicoptere, 102 tancuri, 536 de vehicule brindate, 15 tunuri, 4300 de militari uciși şi 200 de prizonieri sunt pierderile armatei ruse – potrivit celui mai recent comunicat al Ministerului Apărării din Ucraina.
Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, va vorbi presei internaționale despre invazia rusă în curs de desfășurare a Ucrainei, duminică, la ora 16.
Ministerul Sănătăţii din Ucraina a prezentat şi pierderile din rândul populaţiei civile: 198 de persoane au fost ucise (din care trei copii), iar 1.115 persoane au fost rănite, din care 33 sunt minori.
De partea cealaltă, cele mai recente date anunţate de Rusia indică distrugerea a 821 de obiective de infrastructură militară de pe teritoriul Ucrainei.
„Printre acestea: 14 aerodromuri militare, 19 posturi de comandă și centre de comunicații, 24 de sisteme de rachete antiaeriene S-300 și Osa, 48 de stații radar. Au fost doborâte: 7 avioane de luptă, 7 elicoptere, 9 vehicule aeriene fără pilot”, a declarat Igor Konașenkov, reprezentantul oficial al Ministerului rus al Apărării, citat de Interfax.
De asemenea, au fost distruse 87 de tancuri și alte vehicule blindate de luptă, 28 de lansatoare de rachete multiple, 118 unități de vehicule militare speciale ale Forțelor Armate ale Ucrainei (UAF).
4 – Noi sancţiuni
”Un număr de bănci ruse vor fi excluse din SWIFT” și o parte din activele Băncii Centrale Ruse vor fi înghețate de către aliații occidentali, a anunțat sâmbătă noaptea președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Noile sancțiuni convenite de liderii occidentali vor fi aplicate de UE, SUA, Marea Britanie și Canada și au fost prezentate într-un comunicat comun.
Deconectarea de la sistemul global de plăţi interbancare SWIFT va împiedica respectivele bănci să opereze în străinătate și va bloca exporturile și importurile rusești, a explicat Ursula von der Leyen.
Tot spațiul aerian al UE va fi închis pentru toate avioanele deținute sau controlate de ruși, inclusiv avioanele private ale oligarhilor.
De asemenea, Comisia a luat o decizie istorică duminică, de a finanța achiziția de arme pentru Ucraina, în fața agresiunii Rusiei.
„Pentru prima dată, UE va finanța achiziția și livrarea de arme și echipamente către o țară atacată”, a spus șefa Comisiei, citată de Wall Street Journal.
5 – Peste 360 de mii de ucraineni au fugit
Un număr de 25.000 de ucraineni se află în România, în acest moment, a anunțat duminică purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. De la izbucnirea războiului au intrat în România aproximativ 47.000 de refugiați, dintre care aproape jumătate au traversat țara spre Occident.
Agenția ONU pentru Refugiați a declarat că numărul ucrainenilor strămutați, care și-au părăsit locuințele pentru a pleca în altă localitate sau în străinătate, a ajuns la 368.000. Cei fugiți s-au refugiat în Polonia, Ungaria, Moldova, Slovacia și România.
România a decis să acorde un ajutor în valoare de trei milioane de euro constând în combustibil, veste antiglonţ, căşti, muniţie, echipamente militare, dar şi alimente, apă şi medicamente.
