A fost lansată scuza oficială pentru tăierile de la investiții: Dragnea îi impută lui Cioloș 10 miliarde, exact impactul măsurilor decise vineri de guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară la România TV că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă în faţa căreia să fie chemaţi foști membri ai Guvernului Cioloș care să dea explicaţii în legătură cu faptul că veniturile bugetare din 2016 sunt ”mai mici cu 10 sau 14 miliarde de lei”, în consecință existând mai puțini bani pentru bugetul din 2017.

Cele 10 miliarde de care vorbește Liviu Dragnea reprezintă, însă, exact impactul măsurilor decise vineri de guvernul Grindeanu, măsuri care Nu au o acoperire bugetară. Iar banii pentru măsurile guvernamentale vor fi tăiați de la investiții. 

Surse din Ministerul de Finanțe au declarat pentru cursdeguvernare.ro că noile măsuri sociale, alături de altele asemănătoare, ar aduce un supliment de deficit bugetar de 1% din PIB, care s-ar adăuga celor 2,99% din PIB conținute de schița de buget pe 2017 creionată de fostul ministru de Finanțe. Schița de buget lăsată de guvernul Cioloș nu cuprinde, însă, și măsurile fără acoperire bugetară luate de guvernul Dragnea: el constituie baza dilemei președintelui Iohannis, care la învestirea guvernului și-a manifestat curiozitatea cum un asemenea set de măsuri s-ar putea încadra în deficitul maxim de 3%.

(Citiți și: ”Liviu Dragnea declanșează fiscalitatea reactivă și haotică: L-a sunat pe Dacian Cioloș și i-a cerut să blocheze scăderea TVA și eliminarea taxei pe stâlp. Reacția guvernului”)

În aceste condiții, PSD pregătește terenul pentru a amâna investiții sau a introduce noi impozite invocând ”greaua moștenire” care ar împiedica onorarea promisiunilor de campanie.

Explicația tehnică pentru cele ”10 miliarde lipsă” a una valabilă pentru toate guvernalele de la Ceaușescu încoace: Luna decembrie – ultima lunp de cheltuieli – e caracterizată, de obicei și într-un mod păgubos – de facturile lăsate pe ultima sută de metri de administrațiile locale. Administrații aflșate, în acest moment, în marea majoritate, sub controlul politic al PSD, atât la nivelul Consiliilor județene, cât și al primăriilor. O analiză a cursdeguvernare.ro pentru acest fenomen poate fi citită aici : LINK.

Acuzațiile lui Liviu Dragnea

”Vorbim de cel puţin cinci persoane care trebuie să dea explicaţii: primul ministru, ministrul Finanţelor, ministrul Fondurilor europene, şeful ANAF şi preşedintele Consiliului Fiscal (…) Este foarte posibil ca mâine să iniţiem o comisie de anchetă pentru că ceea ce s-a întâmplat la Ministerul de Finanţe este ilegal. Ei au estimat pe hârtie, având la bază probabil nişte angajamente scrise din partea unor decidenţi, că veniturile în România la finalul anului 2016, vor creşte cu aproape trei miliarde. Drept pentru care au făcut o rectificare pozitivă. Asta era undeva în 23 noiembrie. 31 decembrie ne arată că veniturile sunt mai mici cu zece miliarde sau cu 14, o să primesc toate datele mâine dimineaţă. Iertaţi-mă, dar asta este total ilegal”, a declarat Liviu Dragnea la România TV.

Liderul PSD a spus că din cauza acelei rectificări bugetare din noiembrie 2016, bugetul pe 2017 va avea cu zece miliarde de lei mai puţin. ”Cine a minţit cu aceste date, ceea ce nu s-a mai întâmplat în România, va trebui să plătească. Să vedem şi cum domnul preşedinte de la Consiliul Fiscal a dat aviz, de fapt a certificat că aceste date sunt reale. Suntem în situaţia  în care bugetul României pe anul 2017 are o gaură de zece miliarde de lei pe care sigur că o s-o acoperim, dar aceşti zece miliarde de lei puteau să se ducă în alte lucruri bune pentru români (…) Dacă lucrurile se vor adeveri ne vom afla într-o situaţie fără precedent în România”, a mai spus Liviu Dragnea.

Realitatea din spatele declarațiilor. Anca Dragu: Dacă lăsam o gaură de 10 miliarde, deficitul nu ar fi fost 2,59 ci 4,1%

Surse din Ministerul de Finanțe au declarat luni pentru cursdeguvernare.ro că marea provocare a noului ministru de Finanțe, Viorel Ștefan, constă în asigurarea veniturilor necesare onorării măsurilor sociale decise în ședința de vineri de Guvernul Grindeanu în condițiile menținerii sub limita de deficit impusă de UE.

În acest moment, păstrând parametrii creionați de fostul ministru,Anca Dragu, deficitul urcă la cel puțin 4% din PIB.

Declarațiile lui Liviu Dragnea sunt generate de această realitate, PSD și ALDE încercând să rezolve ”politic” o situație economică delicată, dacă nu chiar imposibiă.

(Citiți și: Program de guvernare al Cabinetului Grindeanu: măsuri sociale imediate și investiții când se poate)

Legat de acuzațiile privind neîndeplinirea programului de încasări bugetare, realitatea este următoarea:

• Afirmația lui Liviu Dragnea potrivit căruia lipsesc 10 sau 14 miliarde de lei stă sum semnul unui dubiu total: Dacă acest lucru s-ar fi petrecut în realitate, deficitul bugetului ar fi fost mai mare decât 2,60% din PIB, cât a consemnat execuția bugetară de final de an 2016.
• Estimările privind veniturile bugetare sunt supraapreciate constant pe partea de absorbție a fondurilor europene. Este o constantă a tuturor guvernelor de după 2008, inclusiv a fostelor guverne PSD. Trebuie precizat însă că neîndeplinirea acestei ținte aduce și diminuarea cheltuielilor statului cu sumele corespunzătoare cofinanțării.
• Estimarea greșită a absorbției fondurilor europene este semnalată la fiecare construcție bugetară de către Consiliul fiscal.
• Veniturile bugetare din 2016 au fost afectate de scăderea TVA și de măsurile fiscale adoptate, în 2015, de fostul guvern Ponta.
• Creșterea cheltuielilor statului pe sfârșit de an este, la fel, o cutumă a tuturor guvernelor, care nu se datorează Ministerului de Finanțe, ci autorităților locale. E vorba de modul în care acestea gestionează execuția bugetară, sfârșitul de an aducând decontarea facturilor emise de diverși furnizori.

Dacian Cioloș: O scamatorie

Fostul prmier Dacian Ciloș a răsuns pe Facebok acuzațiiilorlansat de iviu Dragne, pecare le caracterizează drept scamatoie politică.

”Confruntat probabil cu câteva cifre și realități ale economiei românești pe care eu le tot spun de câteva luni, conștient că nu știe pe unde să scoată cămașa ca să acopere financiar promisiunile făcute în campania electorală, domnul Liviu Dragnea face o scamatorie și anunță că ar fi găsit, citez, o gaură de zece miliarde în buget.

Pentru orice om cu minime cunoștințe economice, o astfel de „gaură” ar fi presupus fie venituri mai mici, fie cheltuieli mai mari decat cele prognozate și, oricum, ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar – ceea ce nu este cazul. Această „gaură” NU există.

Sursa viitoare a banilor a fost anunțată de vicepremierul Daniel Constantin: urmează o impozitare ”diferențiată” a veniturilor

Coaliția PSD-ALDE a procedat la adoptarea de măsuri sociale fără o fundamentare economică și se vede nevoită acum să găsească soluții care să permită onorarea acestora. Deja, vicepremierul Daniel Constantin a afirmat duminică, la Digi 24, că noua putere se gândește să introducă impozitul diferențiat pe venit.

„Există o discuţie ca din 2018 să se vină cu acea impozitare în funcţie de veniturile pe care le au cetăţenii. Asta este o discuţie pe care o vom avea la momentul respectiv. Cota unică rămâne, dar sunt alte forme, pentru alte tipuri de venituri, care se vor lua în calcul”, a explicat vicepremierul la Digi 24.

(Citiți și: Vicepremierul Daniel Constantin anunță discuții privind un impozit diferențiat pe unele tipuri de venituri)

În cadrul intervenției de duminică, Daniel Constantin, vicepremier al guvernului Grindeanu, nu a pomenit de banii care lipsesc din buget. În contradicție cu Liviu Dragnea, Daniel Constantin a explicat că există puține diferențe între bugetul coaliției de guvernare și cel lăsat de Cabinetul Dacian Cioloș.

“Încă se mai lucrează, pentru că noi aveam o construcție de buget realizată din Opoziție, fără să avem toate datele. Cred că acum se mai fac anumite reglaje fine și la sfârșitul lunii (ianuarie — n.r.) vom fi în măsură să-l aprobăm”, a precizat vicepremierul.

Anca Dragu: Bugetul este o construcție anuală care începe de la zero. Dacă lipseau 10 miliarde, am fi avut un deficit de peste 4%

„Deficitul bugetar este 2.59% din PIB față de 2,8% din PIB, ținta cu care am început anul. Asta înseamnă că nu avem o gaură de 10 miliarde de lei. Daca gaura ar fi existat, ea s-ar fi tradus printr-un deficit suplimentar cu circa 1.3% din PIB și prin urmare am fi încheiat anul cu 4.1% din PIB. Să nu uitam apoi faptul că bugetele României se verifică si se monitorizează de catre Comisia Europeana. Cu atat mai mult bugetul României, noi fiind un stat aflat intr-o perioada de supraveghere post-program până prin 2018″, a declarat pentru HotNews.ro fostul ministru al Finantelor, Anca Dragu.

(Citiți și: OUG: Guvernul Cioloș pregătește spațiu pentru bugetul viitorului guvern)

Bugetul nu este un cufăr de bani pe care îl ține ministrul într-un colț al biroului și pe care, eventual, la plecare îl ia cu el, mai arată fostul finanțist șef.

„Ceea ce într-adevar arată executia noastra este o nerealizare de cheltuieli care sunt legate de venituri. Arată de fapt o reducere similara de venituri si de cheltuieli fata de prognoza efectuata. De exemplu, avem cheltuieli nerealizate aferente Casei de Sanatate. Stiti ca avem formula cost-volum-rezultat pe partea de medicamente. In momentul in care Statul plateste, firma de medicamente achita si ea taxa clawback . In momentul in care cheltuiala Statului nu e efectuata pe aceste medicamente, nici clawbackul nu a fost incasat. Dar eu din buget nu pot sa tai aceste sume intrucat Casa poate face in ultima zi decontarile. Sau, avem apoi proiectele pe fonduri nerambursabile. Aceste proiectii raman in buget pana la finele anului si nu pot sa tai din buget aceasta prognoza pentru ca ar insemna ca ii tai si cofinantarea”, mai spune Anca Dragu.

„Bugetul inseamna o prognoza de venituri si de cheltuieli precum si realizatul acestora. La sfarsit tragi linie si te uiti daca esti pe deficit sau excedent. Daca ai incheiat anul pe deficit, creste datoria publica, iar daca e surplus, scade datoria publica. Dupa care , in anul care vine, o iei de la zero. Bugetul este o constructie anuala. In momentul in care un an fiscal se termina, bugetul ajunge la zero si incepe cu zero in anul urmator”, explica Anca Dragu.