Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Consecințe ale eliminării plafonului maxim pentru plata CAS și CASS. Filosofii fiscale în UE 28

de Razvan Diaconu 8.1.2017

pensieAbia instalat în funcție, guvernul Grindeanu a executat primele măsuri sociale anunțate de PSD încă din campania electorală, printre care se regăsește și decizia potrivit căreia salariații vor datora contribuțiile de pensie și de sănătate la tot venitul realizat, actualul plafon maxim, echivalent cu 5 salarii medii brute, fiind eliminat.

Decizia aduce România în grupul restrâns al statelor UE a căror filosofie fiscală nu conține plafoane maxime pentru plata contribuțiilor de pensie și de sănătate: Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Ungaria, Cipru și Malta.

Este o măsură care îi va afecta doar pe cei cu venituri care însumează lunar mai mult de 14.000 lei brut. 

Problema de principiu pe care o ridică eliminarea plafonului de 5 salarii medii este că statul impozitează în mod nelimitat în timp ce oferă servicii sociale limitate.

Singurul efect real al acestei decizii este că cei care încasează aceste venituri vor plăti impozite mai mari: din calculele guvernului, măsura va asigura venituri suplimentare la buget de 1,9 miliarde lei.

Nu este, însă, sigur, că acești bani se vor dovedi suficienți, din cauză că România trebuie mai întâi să rezolve două ”defecte” de sistem: problema colectării veniturilor și problema cheltuirii eficiente a banului public.

Cine și cum este afectat

O statistică a Ministerului de Finanțe din 2016 arată că, la nivelul anului 2015, majoritatea salariaților angajați cu normă întreagă o reprezintă cei cu contracte de muncă cu salariul minim pe economie- 33,4% din total angajați în România.

zEliminarea plafonului maxim afectează cu cei cu venituri brute mai mari de 14.000 lei lunar.

În privința veniturilor din salarii, Statistica Finanțelor arată că 0,9% dintre angajați au salarii brute cuprinse între 10.001 lei și 15.000  lei și 0,5% dintre angajații din România au salarii mai mari de 15.000 de lei.

Cum statistica nu prezintă exact numărul salariilor de peste 14.000 lei brut lunar, aceasta poate fi aproximat la 50.000 de persoane.

Aceste 50.000 de persoane, deci, vor încasa în viitor, odată cu eliminarea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pe economie, mai puțini bani.

Respectivele persoane nu vor primi însă nimic pentru banii plătiți suplimentar la stat: în practică, cei cu salarii mari apelează oricum la servicii medicale private și cotizează la sisteme private de pensii.

Faptul că 50.000 de persoane sunt obligate de stat să plătească dări mai mari este de natură să-i bucure, teoretic, pe cei cu venituri mici.

Practic, nici aceștia nu vor beneficia de nimic: banii luați ”de la bogați” vor merge să acopere alte ”goluri” create tot de guvern:

  • scutirea pensionarilor de CASS, votată săptămâna trecută de deputați
  • eliminarea diverselor taxe decisă de Parlament
  • creșterea punctului de pensie și a pensiei minime etc.

Pe lângă toate acestea, trebuie amintit și deficitul anual de aproape 4 miliarde euro al bugetului de pensii. Odată cu plata ”liberalizată” a contribuțiilor la CAS, în viitor cei care plătesc acum contribuții mari ar trebui să primească pensii pe măsură.

Or, analizând statistica INS privind natalitatea, ținând cont de trendul clar de îmbătrânire a populației, devine evident că bugetul de pensii nu va putea susține în viitor beneficiile celor care azi contribuie în mod nelimitat. 

Filosofii fiscale în Europa privind taxareaa la bugetele sociale

Sistemele fiscale din Europa diferă evident. Până la adoptarea ultimelor modificări ale Codului Fiscal decise de alianța PSD-ALDE, în UE 28, România ocupa locul 14 în ceea ce privește povara fiscală pe salariat și locul 22 în ceea ce privește povara fiscală a PFA.

La nivelul anului 2015, 20 din cele 28 de state ale UE aveau limitate impozitele pentru bugetele sociale. Între statele care impun taxare socială la venituri nelimitate se numără cele nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda ) precum și bogatele state Germania și Franța : serviciile sociale în aceste țări sunt, însă, între cele mai acoperitoare și mai eficiente iar contribuabilii chiar știu pentru ce sunt impozitați. 

Analiză comparativă a venitului net obținut de salariat și PFA la nivelul țărilor din UE28 – anul 2015 realizată de Consiliul Fiscal:

1

Click pentru mărire

Sistemele fiscale din UE 28 la nivelul anului 2015 sunt:

v1

Click pentru mărire

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2017

Lăsați un comentariu


Europa

Germania, Franța și Marea Britanie acuză Iranul de dezvoltarea unor rachete balistice capabile să transporte arme nucleare

Iulian Soare

Germania, Franța și Marea Britanie cer secretarului general al ONU să informeze Consiliul cu privire la faptul că Iranul dezvoltă “rachete balistice cu capacitate nucleară”,… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică 3 legi prin asumarea răspunderii. Lista și calendarul

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat că executivul își va asuma răspunderea pe Legea plafoanelor bugetare precum și pe prorogarea unor termene prevăzute în Legile justiției,… Mai mult

Stiri

Experți Deloitte: Ține România pasul în competiția pentru atragerea de investiții în industria auto?

Vladimir Ionescu

Industria auto, unul dintre pilonii economiei românești și unul dintre cei mai mari angajatori din economia locală ”frânează” în fața noilor provocări. Pe de o… Mai mult

Stiri

Ţările petroliere ezită privind amploarea reducerii producţiei. Piaţa neîncrezătoare reduce preţul

Adrian N Ionescu

Prețul petrolului scădea, vineri la prânz, din cauza neîncrederii pieţei privind soliditatea angajamentului ţărilor mari producătoare de petrol de a reduce producţia, măsură necesară tocmai… Mai mult

Stiri

CRONICILE de sâmbătă dimineața

Redacţia

cursdeguvernare.ro adună, în fiecare sâmbătă dimineață, cele câteva titluri pe care le-a prezentat, de-a lungul săptămânii, din publicația (exclusiv print) CRONICILE Curs de guvernare (LINK de prezentare AICI). Articolele din CRONICI,… Mai mult

Stiri

Flota comercială a operatorilor aerieni din România este printre cele mai bătrâne din Europa

Adrian N Ionescu

Operatorii aerieni români au a treia cea mai bătrână flotă comercială din Uniunea Europeană România, cu 39% din avioane mai vechi de 20 de ani,… Mai mult

Europa

Grupul Aramco a reușit cea mai mare ofertă de acțiuni din istorie, 25,6 mld dolari. Succesul vine cu noi probleme

Adrian N Ionescu

Unul dintre cei mai mari producători de petrol ai lumii, colosul saudit Aramco, a atras de pe piață 25,6 miliarde de dolari prin oferta publică… Mai mult