La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Evenimentul

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi.… Mai mult

10.09.2019

La obiect

Noua strategie de îndatorare: MFP vrea mai mulți lei de la bănci, BNR se teme de gradul lor mare de expunere pe datoria guvernamentală

Ministerul Finanțelor (MFP) pare să nu fi ținut seama de gradul mare de expunere a băncilor la deținerile de titluri de stat, atunci când și-a… Mai mult

10.09.2019

Chestiunea

Record istoric la deficitul comercial, în iulie 2019. Am trecut pe deficit lunar și la mașini și echipamente de transport

Deficitul comercial pe luna iulie 2019 a urcat brusc la nivelul record istoric de 1.755,5 milioane euro, cu 38% mai mult decât în aceeaşi lună… Mai mult

09.09.2019

Cronicile

Consecințe ale eliminării plafonului maxim pentru plata CAS și CASS. Filosofii fiscale în UE 28

de Razvan Diaconu 8.1.2017

pensieAbia instalat în funcție, guvernul Grindeanu a executat primele măsuri sociale anunțate de PSD încă din campania electorală, printre care se regăsește și decizia potrivit căreia salariații vor datora contribuțiile de pensie și de sănătate la tot venitul realizat, actualul plafon maxim, echivalent cu 5 salarii medii brute, fiind eliminat.

Decizia aduce România în grupul restrâns al statelor UE a căror filosofie fiscală nu conține plafoane maxime pentru plata contribuțiilor de pensie și de sănătate: Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Ungaria, Cipru și Malta.

Este o măsură care îi va afecta doar pe cei cu venituri care însumează lunar mai mult de 14.000 lei brut. 

Problema de principiu pe care o ridică eliminarea plafonului de 5 salarii medii este că statul impozitează în mod nelimitat în timp ce oferă servicii sociale limitate.

Singurul efect real al acestei decizii este că cei care încasează aceste venituri vor plăti impozite mai mari: din calculele guvernului, măsura va asigura venituri suplimentare la buget de 1,9 miliarde lei.

Nu este, însă, sigur, că acești bani se vor dovedi suficienți, din cauză că România trebuie mai întâi să rezolve două ”defecte” de sistem: problema colectării veniturilor și problema cheltuirii eficiente a banului public.

Cine și cum este afectat

O statistică a Ministerului de Finanțe din 2016 arată că, la nivelul anului 2015, majoritatea salariaților angajați cu normă întreagă o reprezintă cei cu contracte de muncă cu salariul minim pe economie- 33,4% din total angajați în România.

zEliminarea plafonului maxim afectează cu cei cu venituri brute mai mari de 14.000 lei lunar.

În privința veniturilor din salarii, Statistica Finanțelor arată că 0,9% dintre angajați au salarii brute cuprinse între 10.001 lei și 15.000  lei și 0,5% dintre angajații din România au salarii mai mari de 15.000 de lei.

Cum statistica nu prezintă exact numărul salariilor de peste 14.000 lei brut lunar, aceasta poate fi aproximat la 50.000 de persoane.

Aceste 50.000 de persoane, deci, vor încasa în viitor, odată cu eliminarea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pe economie, mai puțini bani.

Respectivele persoane nu vor primi însă nimic pentru banii plătiți suplimentar la stat: în practică, cei cu salarii mari apelează oricum la servicii medicale private și cotizează la sisteme private de pensii.

Faptul că 50.000 de persoane sunt obligate de stat să plătească dări mai mari este de natură să-i bucure, teoretic, pe cei cu venituri mici.

Practic, nici aceștia nu vor beneficia de nimic: banii luați ”de la bogați” vor merge să acopere alte ”goluri” create tot de guvern:

  • scutirea pensionarilor de CASS, votată săptămâna trecută de deputați
  • eliminarea diverselor taxe decisă de Parlament
  • creșterea punctului de pensie și a pensiei minime etc.

Pe lângă toate acestea, trebuie amintit și deficitul anual de aproape 4 miliarde euro al bugetului de pensii. Odată cu plata ”liberalizată” a contribuțiilor la CAS, în viitor cei care plătesc acum contribuții mari ar trebui să primească pensii pe măsură.

Or, analizând statistica INS privind natalitatea, ținând cont de trendul clar de îmbătrânire a populației, devine evident că bugetul de pensii nu va putea susține în viitor beneficiile celor care azi contribuie în mod nelimitat. 

Filosofii fiscale în Europa privind taxareaa la bugetele sociale

Sistemele fiscale din Europa diferă evident. Până la adoptarea ultimelor modificări ale Codului Fiscal decise de alianța PSD-ALDE, în UE 28, România ocupa locul 14 în ceea ce privește povara fiscală pe salariat și locul 22 în ceea ce privește povara fiscală a PFA.

La nivelul anului 2015, 20 din cele 28 de state ale UE aveau limitate impozitele pentru bugetele sociale. Între statele care impun taxare socială la venituri nelimitate se numără cele nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda ) precum și bogatele state Germania și Franța : serviciile sociale în aceste țări sunt, însă, între cele mai acoperitoare și mai eficiente iar contribuabilii chiar știu pentru ce sunt impozitați. 

Analiză comparativă a venitului net obținut de salariat și PFA la nivelul țărilor din UE28 – anul 2015 realizată de Consiliul Fiscal:

1

Click pentru mărire

Sistemele fiscale din UE 28 la nivelul anului 2015 sunt:

v1

Click pentru mărire

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2017

Lăsați un comentariu


Digital

România și Polonia au semnat un Memorandum de înțelegere în domeniul digital

Vladimir Ionescu

În marja consultărilor interguvernamentale România – Republica Polonă care au avut loc miercuri, la București, ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, a avut o întâlnire bilaterală cu… Mai mult

Stiri

Și președintele și premierul sunt covinși fiecare că CCR le-a făcut dreptate

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă interpretează în mod diferit decizia de miercuri a CCR, cei doi considerând însă că verdictul Curții le este… Mai mult

Stiri

Bolt investește 10 milioane de euro, până în 2025, în proiectul Green Plan

Vladimir Ionescu

Bolt, cea mai mare platformă europeană de transport la cerere, anunță că va transforma cursele efectuate prin intermediul aplicației sale în Europa în călătorii neutre… Mai mult

Europa

OUG 114: Prețul gazelor pe piața românească a ajuns la dublul celui de la Viena

Adrian N Ionescu

Tendința scumpirii gazelor pe piața din România, rămasă liberă după restricțiile OUG 114 / 2018, au dus prețul mediu ponderat al tranzacțiilor de la Bursa… Mai mult

Stiri

Decizie CCR: Președintele nu poate refuza revocările și trebuie să numească interimarii, premierul trebuie să ceară Parlamentului votul pentru noua structură a guvernului

Vladimir Ionescu

UPDATE: CCR a transmis comunicatul referitor la situația ocnflictuală existentă între cele două Palate. Motivarea, cu detaliile complete, urmează să apară ulterior. Prezentăm integral comunicatul… Mai mult

Europa

Parlamentul European cere clarificări sau chiar schimbări la portofoliile ”controversate” din noua Comisie

Razvan Diaconu

Lideri ai grupurilor politice reprezentate în Parlamentul European cer președintelui-ales al Comisiei Europene să clarifice, dacă nu să schimbe, atribuțiile și titulaturile unor portofolii atribuite… Mai mult

Europa

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Iulian Soare

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire… Mai mult