Analiză

Deficitul guvernamental, în afara practicii europene: Cum stau ceilalți

România a înregistrat în 2018 cel mai mare deficit guvernamental dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu excepţia puţin relevantă a Ciprului (-4,8%… Mai mult

09.06.2019

La obiect

Cum doarme UE sub industria strategică a mașinilor electrice: Viitorul tocmai a ajuns între China și Africa

Textul de mai jos e compus din fragmente ale analizei apărute în numărul 98 al publicației exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare.  Un moment de… Mai mult

07.06.2019

Analiză

Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din… Mai mult

06.06.2019

La obiect

INS : Veniturile românilor au crescut cu 26% anul trecut – pe ce s-au dus banii economisiți la alimente

Veniturile lunare ale unei familii din România au fost în 2018 de 4.251 lei, în creştere cu 25,3% mai mari faţă de anul anterior, potrivit… Mai mult

06.06.2019

Cronicile

Consecințe ale eliminării plafonului maxim pentru plata CAS și CASS. Filosofii fiscale în UE 28

de Razvan Diaconu 8.1.2017

pensieAbia instalat în funcție, guvernul Grindeanu a executat primele măsuri sociale anunțate de PSD încă din campania electorală, printre care se regăsește și decizia potrivit căreia salariații vor datora contribuțiile de pensie și de sănătate la tot venitul realizat, actualul plafon maxim, echivalent cu 5 salarii medii brute, fiind eliminat.

Decizia aduce România în grupul restrâns al statelor UE a căror filosofie fiscală nu conține plafoane maxime pentru plata contribuțiilor de pensie și de sănătate: Danemarca, Finlanda, Suedia, Franța, Germania, Ungaria, Cipru și Malta.

Este o măsură care îi va afecta doar pe cei cu venituri care însumează lunar mai mult de 14.000 lei brut. 

Problema de principiu pe care o ridică eliminarea plafonului de 5 salarii medii este că statul impozitează în mod nelimitat în timp ce oferă servicii sociale limitate.

Singurul efect real al acestei decizii este că cei care încasează aceste venituri vor plăti impozite mai mari: din calculele guvernului, măsura va asigura venituri suplimentare la buget de 1,9 miliarde lei.

Nu este, însă, sigur, că acești bani se vor dovedi suficienți, din cauză că România trebuie mai întâi să rezolve două ”defecte” de sistem: problema colectării veniturilor și problema cheltuirii eficiente a banului public.

Cine și cum este afectat

O statistică a Ministerului de Finanțe din 2016 arată că, la nivelul anului 2015, majoritatea salariaților angajați cu normă întreagă o reprezintă cei cu contracte de muncă cu salariul minim pe economie- 33,4% din total angajați în România.

zEliminarea plafonului maxim afectează cu cei cu venituri brute mai mari de 14.000 lei lunar.

În privința veniturilor din salarii, Statistica Finanțelor arată că 0,9% dintre angajați au salarii brute cuprinse între 10.001 lei și 15.000  lei și 0,5% dintre angajații din România au salarii mai mari de 15.000 de lei.

Cum statistica nu prezintă exact numărul salariilor de peste 14.000 lei brut lunar, aceasta poate fi aproximat la 50.000 de persoane.

Aceste 50.000 de persoane, deci, vor încasa în viitor, odată cu eliminarea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pe economie, mai puțini bani.

Respectivele persoane nu vor primi însă nimic pentru banii plătiți suplimentar la stat: în practică, cei cu salarii mari apelează oricum la servicii medicale private și cotizează la sisteme private de pensii.

Faptul că 50.000 de persoane sunt obligate de stat să plătească dări mai mari este de natură să-i bucure, teoretic, pe cei cu venituri mici.

Practic, nici aceștia nu vor beneficia de nimic: banii luați ”de la bogați” vor merge să acopere alte ”goluri” create tot de guvern:

  • scutirea pensionarilor de CASS, votată săptămâna trecută de deputați
  • eliminarea diverselor taxe decisă de Parlament
  • creșterea punctului de pensie și a pensiei minime etc.

Pe lângă toate acestea, trebuie amintit și deficitul anual de aproape 4 miliarde euro al bugetului de pensii. Odată cu plata ”liberalizată” a contribuțiilor la CAS, în viitor cei care plătesc acum contribuții mari ar trebui să primească pensii pe măsură.

Or, analizând statistica INS privind natalitatea, ținând cont de trendul clar de îmbătrânire a populației, devine evident că bugetul de pensii nu va putea susține în viitor beneficiile celor care azi contribuie în mod nelimitat. 

Filosofii fiscale în Europa privind taxareaa la bugetele sociale

Sistemele fiscale din Europa diferă evident. Până la adoptarea ultimelor modificări ale Codului Fiscal decise de alianța PSD-ALDE, în UE 28, România ocupa locul 14 în ceea ce privește povara fiscală pe salariat și locul 22 în ceea ce privește povara fiscală a PFA.

La nivelul anului 2015, 20 din cele 28 de state ale UE aveau limitate impozitele pentru bugetele sociale. Între statele care impun taxare socială la venituri nelimitate se numără cele nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda ) precum și bogatele state Germania și Franța : serviciile sociale în aceste țări sunt, însă, între cele mai acoperitoare și mai eficiente iar contribuabilii chiar știu pentru ce sunt impozitați. 

Analiză comparativă a venitului net obținut de salariat și PFA la nivelul țărilor din UE28 – anul 2015 realizată de Consiliul Fiscal:

1

Click pentru mărire

Sistemele fiscale din UE 28 la nivelul anului 2015 sunt:

v1

Click pentru mărire

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 8.1.2017

Lăsați un comentariu


Digital

Antonia – primul funcționar virtual din România – devine hologramă cu bani europeni

Vladimir Ionescu

Antonia, primul „public virtual din România, dezvoltat de Primăria Cluj-Napoca, va fi upgradată și va deveni hologramă, printr-un  proiect finanțat cu fonduri europene. Antonia a… Mai mult

Stiri

Campanie de strângere de fonduri pentru profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu leucemie

Redacţia

Profesorul Vintilă Mihăilescu, diagnosticat cu un tip de cancer agresiv al sângelui, are nevoie de un transplant de celule stem, fiind singura sa șansă de… Mai mult

Stiri

Procurorul general al SUA: Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil

Razvan Diaconu

Este important ca România să rămână un aliat predictibil, stabil și responsabil, care respectă şi promovează valorile democratice și statul de drept, a declarat procurorul… Mai mult

Stiri

Dan Suciu, BNR: Administrația publică reacționează predictibil doar 30% din timp

Vladimir Ionescu

Administrația publică din România are capacitatea de a reacționa predictibil doar 30% din timp, în restul situației fiind necesare reacții rapide cauzate de crize și… Mai mult

Stiri

CCR, formula completă pentru următorii 3 ani – Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au depus jurământul

Vladimir Ionescu

Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, nominalizările Camerei Deputaților și Senatului, au depus marți jurământul de învestitură în funcţia de judecători ai Curţii Constituţionale. Procurorul Gheorghe… Mai mult

Europa

Șapte cupluri gay solicită CEDO să oblige România la reglementarea parteneriatului civil

Iulian Soare

Asociația ACCEPT și șapte cupluri stabile formate din persoane de același se au dat în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și… Mai mult

Stiri

Michel Platini a fost reținut pentru corupţie în dosarul CM Qatar 2022. Sunt cercetați și foști colaboratori ai lui Nicolas Sarkozy

Vladimir Ionescu

Michel Platini (foto) a fost reţinut, marţi dimineaţă, de autorităţile franceze și este este audiat la Nanterre, la Oficiul anticoruptie al poliţiei judiciare. Potrivit presei… Mai mult