miercuri

27 martie, 2024

4 ianuarie, 2017

grindeanuCoaliția PSD-ALDE a depus la Parlament un program de guvernare. Din document transpare intenția actualei puteri de a controla o bună parte din economie pe fondul unei liniști sociale asigurate de reduceri de taxe și impozite, de creșteri de pensii și salarii.

Pe fondul unor previzibile reduceri semnificative ale încasărilor bugetare cauzate de intenția de aplicare cu prioritate a măsurilor sociale (joi fiind, de exemplu, programată o sesiune extraordinară a Camerei pentru eliminarea impozitării pensiilor), provocarea noului guvern va fi menținerea în interiorul țintei de deficit.

Un prim indiciu legat de modul în care s-ar putea realiza acest lucru: dacă în privința măririlor salariale și a scăderii unor taxe există date fixe, programul de guvernare nu conține termene fixe ale majorității punctelor din calendarul de investiții preconizate.


Programul de guvernare conține două elemente de noutate:

  • conceptul de reindustrializare a țării și
  • impunerea statului ca important jucător în economie prin intermediul a două fonduri care urmează a fi create.

Coaliția PSD-ALDE încearcă să asigure creșterea economică prin scăderea costurilor cu munca și rate de impozitare inspirate din fiscalitatea luxemburgheză.

Suplimentar, noua putere promite că, începând cu 1 decembrie 2018, nu va mai exista nicio taxă din sistemul fiscal al României care să nu poată fi plătită online și că numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50.

Măsuri iminente: Calendarul modificărilor fiscale și dilema reducerii TVA

În programul de guvernare, Guvernul propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. ”Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg, cu 17%”, scrie în documentul depus la Parlament.


Problema ignorată de acest program de guvernare este că, de la 1 ianuarie 2017, potrivit modificărilor la Codul fiscal adoptate de Guvernul Ponta, TVA a scăzut la 19%.

Sesizând nesustenabilitatea măsurii, PSD a cerut Guvernului Cioloș, în decembrie 2016, să modifice Codul fiscal astfel încât TVA să nu scadă la 19% de la 1 ianuarie 2017. Cum solicitarea a fost refuzată, rămâne ca noul ministru de Finanțe să rezolve această scăpare a programului de guvernare.

În materie de taxe și impozite, guvernul promite:

  • extinderea cotei 0% de TVA pentru vânzarea de locuințe, publicitate şi pentru inputuri în agricultură, începând cu 1 martie 2017
  • la 1 iulie 2017 punctul de pensie va fi 1.000 lei
  • introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România (se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării), începând cu 2018
  • microîntreprinderile care au între 1 și 9 angajați vor plăti un impozit pe cifra de afaceri de doar 1%, atâta timp cât CA nu va depăși plafonul de 500.000 euro, de la 1 martie 2017

O a doua etapă conține:

  • eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2018
  • reducerea impozitului pe venit, de la 16% la 10%, începând cu 1 ianuarie 2018
  • reducerea contribuțiilor de la 39,25% la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018
  • eliminarea impozitului pe terenul agricol lucrat, începând cu 1 ianuarie 2018, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv
  • impozit 0 pentru tractoare și utilaje agricole noi, începând cu 1 ianuarie 2018
  • la 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei

Fără un termen precis de aplicare mai sunt menționate:

  • costurile pe muncă vor scădea de la 175 € cât sunt în prezent pentru plata a 100 € net, la 161 €.
  • Cei cu activități independente, atât PFA cât și alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată.
  • CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activități desfășurate
  • CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribuții (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreținere etc).

Creșterea rapidă a salariilor, începând din S1 din 2017

Creșterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alți 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel, de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.

Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei iar 1.750 cu 2.150 de lei.

”Valorile de mai sus reprezintă o variantă pesimistă (minimă) fiind foarte posibil ca acestea sa fie mult mai mari, în funcție de evoluția economică a României”, asigură programul de guvernare.

(Citiți și: ”Președintele Iohannis, la jurământul Guvernului: Sper ca într-o zi să-mi explicați cum vă încadrați și în deficitul de 3%, și să creșteți salariile și să scădeți impozitele ”)

În ANAF se introduc ”contracte de performanță”

Pe fondul scăderii previzibile a veniturilor bugetare, guvernul pregătește ”angajarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta de colectare stabilită”.

ANAF va deveni ”vârf de lance” într-un viitor program de reducere a muncii la negru, acolo unde se pregătește ”majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune si muncă la negru”.

În plus, guvernul are în plan constituirea unei direcții în cadrul ANAF pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), a companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi.

În programul de guvernare se mai menționează și ”consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer” din aceeași instituție.

Reindustrializarea începe cu salvarea coloșilor falimentari

Programul de guvernare are ca element central reindustrializarea României. Statul condus de PSD și ALDE promite ”să acționeze ca un manager performant și ca un investitor prudent în economie, respectând regulile și principiile economiei de piață și gestionând responsabil și inteligent resursele naturale, umane și financiare”.

Reindustrializarea va începe însă cu salvarea companiilor aflate în situații financiare precare (insolvență, datorii, etc). Guvernul promite că CN Hunedoara, Oltchim SA sau CE Oltenia nu se vor închide.

Statul se va implica activ, în principal ”prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiții și prin demararea de proiecte de investiții publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilități pentru investiții private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau strain), prin facilități fiscale”.

Statul crede că poate fi un bun gestionar, deci înființează 2 fonduri de investiții

”Guvernarea noastră va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în tara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune”, scrie în programul de guvernare.

În consecință, guvernul va înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) și un Fond Național de Dezvoltare (FND).

FDSI- un mecanism prin care companiile viabile vor asigura liniștea companiilor neprofitabile

Detalii despre FSDI:

  • va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €
  • se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri – aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul)
  • scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați
  • va dezvolta industria de armament, prin extinderea capacităților fabricilor existente
  • va capitaliza Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C., Nuclearelectrica și EximBank, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități

De precizat: guvernul pune în seama FDSI ”cele mai mari investiții în următorii 4 ani”, care se vor realiza în sănătate, ”prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale”. Spitalele regionale sunt însă prinse în planul de finanțare al Comisiei Europene, care încă așteaptă din partea României studiile de fezabilitate și clarificarea situației juridice a terenurilor pe care vor fi construite.

Noua putere este conștientă de faptul că înființarea FDSI va diminua veniturile bugetare cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat. Guvernul este însă convins că ”activitatea puternică” a acestui fond va duce la încasări de taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei.

FND, portița de evitare a unor reglementări europene

Cel târziu în al doilea semestru din 2017, guvernul anunță intenția de a crea un Fond Național de Dezvoltare (FND). Practic, e vorba de rebotezarea AAAS, care va aduce la noul fond întregul său portofoliu de companii.

O precizare: în portofoliul FND vor intra și companii de stat care nu pot fi incluse în FSDI din cauza unor interdicții europene: companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate. Prin acest artificiu se  evită comportamentul de monopol.

Ca urmare a acestor constrângeri, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI.

În condițiile în care eficiența AAAS în administrarea companiilor din portofoliu este una foarte scăzută, este de anticipat că Transelectrica și Transgaz vor fi motoarele de dezvoltare ale FND, care își propune în teorie:

  • Program de investiții publice de tip greenfield (Exemple: Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; Crearea unor platforme de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor; Dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare, etc.)
  • Program de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiții brownfield (finanțare din fonduri europene POIM 2014-2020, Fondul de Mediu și surse private atrase)
  • Program de dezvoltare a rețelei de energie. Finalizarea investiției CNTEE Transelectrica SA, respectiv, închiderea inelului energetic național de 400 kw; Modernizarea / retehnologizarea Retelei Energetice de Transport (RET); Operationalizarea în parametrii normali de funcționare a Sistemului de Management Energetic/Supraveghere – Control si Achiziții de Date (EMS/ SCADA)
  • Program privind atragerea de investiții străine cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin consolidarea diplomației economice.
  • Stimularea investițiilor cu efecte de multiplicare, reducerea barierelor economice, tehnice si administrative la intrarea pe piață, scheme de ajutor de stat și facilități punctuale locale pentru ISD în domeniile considerate strategice. (Impact bugetar: 10 milioane ron pentru perioada 2017- 2020).

Toate legile economice, adunate într-un pachet unitar

Ca noutate, programul de guvernare prevede ”includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar”, pachet care va conduce la:

  • eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor care se bat cap în cap
  • reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual

Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” și va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.

Codul Economic al României va fi dezbătut în primul trimestru al anului 2017 și va fi pus în dezbatere parlamentară începând cu aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară. Aprobarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022.

Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forțe politice din parlament, prin care nicio formațiune politică să nu mai inițieze propuneri legislative privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puțin o perioadă de 5 ani de zile.

Salarizare pe model Occidental

”Vom iniția negocierea Legii Salarizării Unitare cu toate sindicatele care îi reprezintă pe cei care lucrează în sistemul public, în primul trimestru al anului 2017”, asigură noul guvern.

Ca principii:

  • guvernul va propune creșterea bugetului alocat plății salariaților din sistemul public cu 32 mld lei (56%)
  • stabilirea unei grile de salarizare, care să fie apropiată de modelul din țări precum Franța, Germania, Danemarca sau Marea Britanie

În interiorul acestei legi se vor regăsi:

  • Acordarea de bonificații în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcționari publici cu performanțe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliți și aprobați de către conducerea și sindicatele din acea instituție publică
  • Plata orelor suplimentare, dar și a gărzilor va fi obligatorie, doar dacă salariatul nu va solicita convertirea acestora în zile libere și dacă acestea au fost cerute expres de ordonatorii principali de credite
  • Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.

Creșterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie 2017, alți 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel, de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la 9,5% din PIB în 2019.

Nivelul salariului minim brut în România, în următorii 4 ani, va fi de 1.450 lei in 2017, 1.550 lei în 2018, 1.650 lei în 2019 și 1.750 lei în 2020. Începând cu 2018, ca urmare a modificării bazei de calcul a salariului brut, 1.550 va fi echivalent cu 1.900 de lei, 1.650 va fi echivalent cu 2.025 de lei iar 1.750 cu 2.150 de lei.

”Valorile de mai sus reprezintă o variantă pesimistă (minimă) fiind foarte posibil ca acestea sa fie mult mai mari, în funcție de evoluția economică a României”, asigură programul de guvernare.

Funcționarul public nu trebuie agresat

Pentru a proteja funcționarii publici, ”pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certați cu legea”, guvernul promite că va adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al Funcționarului Public.

Acesta va cuprinde ”foarte clar atât drepturile cât și obligațiile acestora, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță”.

Pentru protecția funcționarului, guvernul promite că legislația penală va conține și ”măsuri mai aspre pentru cei care agresează verbal sau fizic funcționarii publici”.

Justiția: Ridicarea MCV, introdusă în programul de guvernare

Capitolul ”Justiție” conține mai mult principii, din rândul cărora lipsește un angajament formal de continuare a luptei împotriva corupției.

Printre puținele măsuri clar explicate se numără extinderea numărului de instanțe specializate în materie comercială de la 3 (Cluj, Pitești și Târgu Mureș) la 15, respectiv în București și în reședințele de județ în care funcționează curți de apel, instanțe unde își vor desfășura activitatea judecători specializați.

Guvernul dorește și înființarea unei ”instanțe pilot în materie de contencios administrativ și fiscal” care să funcționeze în capitala țării.

”Luând în calcul progresele României și atingerea benchmarkurilor, reperele inițiale ale MCV, Guvernul și CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii”, mai scrie în programul de guvernare.

Politică externă – consens și afirmare

Guvernul dorește o politică externă bazată pe ”consens naţional pentru a-şi atinge obiectivele în mod eficace, gestionată cu profesionalism şi integritate, pentru promovarea şi apărarea intereselor naţionale”.

Țintele de polică externă, în ordinea enumerării, sunt respectarea și dezvoltarea parteneriatelor cu NATO și UE și dezvoltarea relațiilor cu SUA, Republica Moldova, Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Polonia, Turcia, Canada, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina. Lista continuă cu OECD, G20 și state din Asia, Africa, America.

Capitol separat- Rusia: ”Va fi urmărită dezvoltarea relaţiilor economice, cu respectarea strictă şi activă a regimului de sancţiuni decise de UE, care trebuie să continue până la soluţionarea crizei din Ucraina. România nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeei de către Federaţia Rusă; vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României, ale cărei lucrări au fost reluate în 2016”.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: