6 mld. euro din PNRR parcați în curtea BNR. Cum îi cheltuim mai RPD

La un an și 3 luni de la momentul în care Comisia Europeană a aprobat PNRR-ul României, cu o valoare toatală a alocărilor de 29,2 miliarde euro, statul român a utilizat aproximativ 7% din banii trimiși deja de Bruxelles ca prefinanțări și primă tranșă de plată.

În conturile Trezoreriei de la BNR stau 5,88 miliarde euro – din cei 6,3 miliarde trimiși la București de Comisia Europeană – statul nereușind să facă plăți efective decât pentru 42 milioane euro (în jur de 7%).

Suma de 6,3 miliarde euro este obținuță atât ca avans, cât și ca primă tranșă de fonduri după îndeplinirea țintelor și jaloanelor de reformă angajate la un moment dat.

De precizat: cheltuielile statului cu proiecte PNRR sunt extrase din execuția bugetară la 11 luni, deci lipsește luna decembrie.

Frenezia celor 6,3 miliarde euro din conturi prin PNRR

PNRR-ul României a fost aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie 2021, iar suma alocată (29,2 miliarde euro, cifră actualizată) a fost ”vândută” mediatic – nemeritat – drept o victorie a negociatorilor conduși de președintele Iohannis.

În iunie 2022, premierul Nicolae Ciucă anunța: ”Suntem în grafic pentru a obține 10 mld. de euro din PNRR în 2022”.

N-a fost chiar așa:

• Pe data de 2 decembrie 2021, România a primit prefinanțarea de 1,8 miliarde euro din componenta de granturi alocată prin PNRR.
• Pe data de 14 ianuarie 2022, România a primit și prefinanțarea de 1,9 miliarde euro din componenta de împrumut alocată prin PNRR.
• Pe data de 15 septembrie 2022, Comisia Europeană a aprobat prima cerere de plată din PNRR, în sumă de 2,6 miliarde euro.

În consecință, în conturile României au intrat în total, până acum, 6,3 miliarde euro (aproximativ 31,5 miliarde lei).

Cifre mai puțin vehiculate: câți ”bani PNRR” a cheltuit statul

Din datele Ministerului de Finanțe, respectiv execuția la 11 luni, reiese că statul a efectuat plăți cu proiecte PNRR în valoare de 30 milioane euro (150 milioane lei) din componenta de granturi și de 12 milioane euro (61 milioane lei) din componenta de credite.

În total: 42 milioane euro, adică doar 7% din suma primită până acum.

În consecință, restul de 5,88 miliarde euro stau în conturile de Trezorerie de la BNR, așteptând să intre cândva în circuit și să relanseze economia și dezvoltarea României.

Perspectivele: în bugetul pe 2023, guvernul a prevăzut cheltuieli din PNRR de 21 miliarde lei, adică 4,2 miliarde euro. Adică cu 2 miliarde euro mai puțin decât deja a încasat.

În plus, România va mai primi de la Bruxelles în 2023 alte 3,2 miliarde euro – a doua tranșă de finanțare trimisă Comisiei Europene în 2022.

(Citește și: ”România a trimis Comisiei Europene a doua cerere de plată PNRR – peste 3,2 mld. euro”)

Plus cele 2 tranșe de finanțare aferente anului 2023 – în jur de 6 – 7 miliarde euro, dacă reușim să îndeplinim toate jaloanele și țintele asumate.

De ce stau banii PNRR în conturi: explicații favorabile guvernului

Ca în toate alocările bugerate multianuale europene, statele membre urnesc mai greu motoarele în ceea ce privește absorbția de fonduri din cauza obstacolelor birocratice. În cazul banilor alocați prin Mecanismul de Redresare și Reziliență situația e similară.

Pentru a beneficia de finanțare, proiectele trebuie demarate efectiv, lucrările și serviciile trebuie atribuite prin licitații, care, evident, durează. În general, plățile se fac în cel mai bun caz pe situații de lucrări la intervale de timp negociate în prealabil.

Chiar Comisia Europeană se așteaptă ca statele să atingă maxime de absorbție începând abia cu al treilea an de implementare al PNRR. Teoretic, situația nu e dramatică.

De ce stau banii PNRR în conturi: explicații defavorabile guvernului

Prectic însă, România este cumva la limită cu implementarea PNRR.

Anticipând acest demaraj greoi, Comisia Europeană a permis statelor membre să includă între proiectele finanțate prin Planurile naționale și proiecte mai vechi, aflate deja în curs de implementare.

(Citește și: ”Interviu cu ministrul Ghinea / PNRR-ul României – problemele de concept, implementarea și, firește, încasarea banilor”)

Practic, asta a fost o mână întinsă statelor membre să introducă rapid în circuit economic fonduri europene suplimentare celor alocate prin bugetul multianual.

Datele de la Finanțe arată însă că România nu a introdus multe asemenea proiecte – cea mai plauzibilă explicație fiind aceea că multe din proiectele românești nu respectă criteriile de finanțare europene.

Un alt obstacol în calea absorbției fondurilor PNRR este birocrația, iar mediul de afaceri a avertizat din timp despre acest pericol.

(Citește și: ”Mediul de afaceri cere partidelor parlamentare un ”Pact pentru PNRR”)

Guvernele Cîțu și Ciucă au promis modificarea legislației achizițiilor publice și eliminarea obstacolelor puse în calea demarării rapide a proiectelor cu finanțare europeană, dar rezultatele privind viteza de contractare încă întârzie.

Mai mult, există întârzieri provocate chiar de ministere, acestea întârziând să elaboreze proiecte de lege sau documentație necesară demarării de proiecte.

***