vineri

21 ianuarie, 2022

Comisia Europeană îi explică României cum ar trebui să arate Planul de relansare. Care să poată primi și finanțare

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 ianuarie, 2021

Comisarul Valdis Dombrovskis a descris structura unui bun plan național de relansare

Statele membre ar trebui să includă etape intermediare, obiective mai concrete și reforme mai ambițioase în planurile lor de redresare economică, în baza cărora vor putea accesa pachetul de stimulare fără precedent, a avertizat marți Comisia Europeană.

Operaționalizarea fondului de recuperare economică prin intermediul planurilor naționale de redresare și reziliență constituie ”prioritatea 0” a UE în 2021, iar mesajul transmis de Comisie este limpede: fondul de aproximativ 800 miliarde euro oferă o oportunitate unică nu doar pentru a depăși cea mai mare recesiune din istoria UE, ci și pentru a transforma radical economiile europene.

Comisia Europeană vrea deci să se asigure că banii pe care îi pune la dispoziție sunt folosiți și cu acest ultim scop.


Cele 27 de state membre trebuie să transmită la Bruxelles până în luna aprilie forma definitivă a planurilor naționale. Aproape jumătate dintre statele membre, între care și România, au transmis deja Comisiei o primă formă a acestor planuri, însă executivul european  le-a răspuns tuturor că trebuie să îmbunătățească componenta de reformă.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis a precizat marți că ”mai este mult de lucru”, iar statele membre trebuie să stabilească etape de evaluare și obiective „specifice și măsurabile” pentru transferul fondurilor europene și estimări „solide” ale costurilor care urmează să fie finanțate.

Oficialul european a solicitat și „un nivel adecvat de ambiție” atunci când țările abordează recomandările pe care Comisia le-a transmis prin intermediul Semestrului european, care ar trebui să ghideze planurile naționale de reformă.

În aceleași planuri, statele membre trebuie să includă și ”sisteme eficiente de prevenție, de detectare și de corectare a cazurilor de conflict de interese, corupție și fraudă”, a mai anunțat comisarul Dombrovskis, care a precizat că această obligație va fi ”foarte atent monitorizată” în următoarele săptămâni.

România își rescrie planul, Guvernul implică Administrația prezidențială în proces


Prima variantă a PNRR a fost transmisă la Bruxelles anul trecut de fostul guvern PNL, demers lăudat de președintele Iohannis la momentul prezentării publice a acestui plan.

După alegerile din noiembrie și după mesaje informale transmise la București privind necesitatea de a îmbunătăți documentația, noul guvern de coaliție a decis să rescrie Planul Național de Redresare și Reziliență.

Mai mult, în ședința de guvern de miercuri, 20 ianuarie, se discută un memorandum în care se afirmă: ”pentru o abordare unitară și coordonare interinstituțională în elaborarea și negocierea informală cu Comisia Europeană, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propune implicarea Administrației Prezidențiale, a vice-premierului coordonator, a Secretariatului General al Guvernului, a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, precum si a ministerelor de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activități și proiecte în PNRR.”

Prima variantă a acestui plan a ignorat mesajele Comisiei, care a insistat permanent ca investițiile în contracararea schimbărilor climatice să fie de minim 37%, iar cele în transformare digitală de minim 20%. În plus, Comisiei nu i-a fost suficient de clar cum PNRR respectă recomandările specifice de țară transmise României.

Deși în plan intern au fost transmise o serie de avertismente legate de subfinațarea transformării digitale (planul inițial atribuia explicit domeniului ”Digitalizare” 0,7 miliarde euro), guvernul a insistat că ”măsurile cuprinse în Planul Național pentru Relansare și Reziliență, așa cum a fost lansat în consultare publică, pot contribui direct sau indirect la componenta de digitalizare”. Această explicație nu a mulțumit Comisia Europeană.

România are un buget alocat de 30,4 mld euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”, din care 13,7 mld euro granturi și 16,6 mld euro credite cu dobândă preferențială.

Calendar: primii bani sosesc în iunie

Statele membre încearcă să își finalizeze planurile naționale până la sfârșitul lunii februarie, atunci când Facilitatea de Recuperare și Reziliență- principalul pilon al fondului de recuperare economică – ar urma să fie adoptat și de către Parlamentul European.

Comisia Europeană și-a impus ca până în aprilie să aprobe toate planurile naționale, urmând ca miniștrii de Finanțe din UE să aprobe la rândul lor, în Ecofin, aceste planuri până la finalul lunii mai 2021.

Tot până la finalul lunii mai, statele membre trebuie să ratifice în parlamentele naționale noul plafon bugetar al Uniunii, astfel încât Comisia să poată începe să împrumute cele 800 miliarde euro necesare finanțării fondului de recuperare.

Comisia a planificat să facă prima tranșă de plăți (prefinanțarea de 13% a fondurilor alocate) până la finalul lunii iunie 2021.

Proiectele trebuie contractate până cel târziu la data de 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie finalizate până la data de 31 decembrie 2026, cel mai târziu.

Control european strict al cheltuielilor

Guvernele statelor membre nu doar că trebuie să primească aprobarea Comisiei pe planurile naționale, dar vor fi și controlate, de două ori pe an, de către un Comitet economic și fianciar european. Decizia de ultimă oră  este că în baza auditului acestui comitet vor fi, sau nu, emise noi tranșe de finanțare.

Comitetul economic și fianciar va fi format din reprezentanți ai ministerelor de Finanțe și ai băncilor centrale din statele membre.

Țările de Jos au reușit să impună regula ”frânei de urgență” la care se poate apela în timpul auditului – dacă există o singură țară care are îndoieli serioase în legătură cu modul în care este implementat planul național, atunci aceasta poate impune singură suspendarea temporară a finanțărilor. Acest stat dorea ca ”frâna de urgență” să blocheze toate fondurile alocate, dar Parlamentul European a reușit să impună reducerea respectivelor fonduri cu maximum 25%.

Obiecțiile ridicate la adresa modului de implementare a unui plan vor fi aduse rapid în atenția liderilor UE, care vor decide dacă sesizarea este îndreptățită sau nu.

Important de menționat: controalele europene nu vor viza exclusiv investițiile și reformele structurale, ci inclusiv dimensiunea deficitelor și a gradului de îndatorare după momentul reactivării Pactului de Stabilitate.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis anunța luni că o decizie privind reinstaurarea regulilor fiscale la nivel UE va fi adoptată în primăvară și că aceasta depinde de evoluția economiilor europene.

Cu siguranță, aceste reguli (deficit sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB) vor fi în continuare suspendate, cel puțin până în 2022, când s-ar putea decide un calendar de revenire graduală în ținte.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr