Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

de Adrian N Ionescu | 25.7.2017 .

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control al  FSDI, avertizează economiștii consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Drafturile respective conferă Fondului statutul uneia dintre cele mai mari puteri corporatiste din România, cu exceptarea de la aplicarea mai multor dispoziții legale.

„Lectura proiectului de lege de înființare și a proiectului de act constitutiv (al FSDI) nu lămureşte nimic cu privire la obiectivele și la modul de funcționare financiară a Fondului.
Toate detaliile  prezentate (…) sunt irelevante dacă nu se poate înțelege logica financiară a funcționării Fondului”, ne spune Aurelian Dochia, experimentat economist în domeniul financiar.

Actele citate spun că FSDI se va finanța din resurse care intră, deocamdată, direct în conturile statului, dar nu spune cum va face profitul cu care ar trebui să contribuie la dezvoltarea companiilor din portofoliul său și la înființarea altora, ca și la mari investiții naționale.

Proiectul FSDI arată „un concept golit de esență”, potrivit profesorului Mircea Coșea (foto).

„Resursele unui fond suveran trebuie să fie în primul rând unele de tip permanent, cum este excedentul comercial în cazul Chinei, sau veniturile din petrol în cazul Norvegiei. Acest fond se alimentează cu profiturile companiilor din portofoliul său, cu prețul decapitalizării acestora și cu riscul subminării programelor lor proprii de investiții”, spune Mircea Coșea.

În context, îngrijorează și „ideea subversivă a vânzării de pachete de acțiuni ale companiilor, a căror valoare va scădea pe măsură ce se vor decapitaliza”, mai spune expertul citat.

Drafturile  documentelor de înființare ale FSDI  nu precizează nici care va fi politica de investiții ale FSDI în economie, nici pe ce fel de plasamente se va concentra, detaliile fiind mai sărace decât promisiunile programului de guvernare.

De asemenea, nu sunt oferite argumente convingătoare că, prin FSDI, autoritățile își vor îndeplini datoria de a stimula dezvoltarea economiei, potrivit lui Cornel Marian (foto), partener al Oresa Ventures, companie de investiţii de tip private equity, care investește în România încă din anii ’90.

„Statul ar trebui să-și reducă și nu să-și crească rolul în economie și business. În România statul ar trebui să asigure infrastructura și să se concentreze pe investițiile publice necesare mult întârziate, să asigure un mediu propice pentru business și investitii, competitiv internațional, mai degrabă decât să caute un rol de jucator activ în business și în operațiuni comerciale sau financiare”,  spune Cornel Marian.

Ideea finanțării de către fondul suveran construcției de autostrăzi și de spitale este improprie unui fond de investiții a cărui forță financiară  rezultată din propriile plasamente nu este definită.

Mircea Coșea şi Aurelian Dochia amintesc că autostrăzile și spitalele nu sunt căi profitabile de valorificare a resurselor.

Un fond care urmărește profitul nu are de ce să se angajeze în construirea unui spital de stat. Astfel de obiective sunt finanțate de la buget, mai spune Aurelian Dochia.

FSDI : Scopul și mijloacele

„FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit”, spune proiectul de act constitutiv citat.

Acesta este singurul indiciu privind strategia al Fondului, copiat în actul constitutiv din proiectul de lege de înfiinţare.

„În vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate, FSDI poate:

  • a) Să înfiinţeze societăţi ca asociat unic sau împreună cu alţi participanţi, în orice formă de societate;
  • b) Să participe la finanțarea societăților în care este acționar prin participarea la majorarea capitalului social, prin împrumuturi sau alte forme de finanțare;
  • c) Să vândă acţiuni din portofoliu, în condițiile legii;
  • d) Să vândă, să achiziționeze și să mențină în propriul portofoliu instrumente financiare în conformitate cu politicile investiționale proprii”, mai spune draftul de act constitutiv.

Nici o altă precizare în materie.

Definirea politicilor de investiţie, ca şi obiectivele ce decurg din acestea sunt lăsate, însă, la discreţia membrilor Consiliului de Supraveghere al acestuia, respectiv  a entităţii care va reprezenta statul – acţionar unic în „adunarea generală a acţionarilor” şi care va aproba respectivele politici.

„Nu ai nevoie de un fond suveran ca să iei din profitul companiilor”, remarcă Mircea Coşea.

„Mărturisesc că nu am reușit să înțeleg niciodată logica înființării unei noi instituții pompos intitulată „Fond suveran de dezvoltare și investiții”, spune Aurelian Dochia (foto).

Singura justificare a creării Fondului, pe care o înțeleg, este aceea a constituirii unui vehicul ce are capacitatea de a se împrumuta pe piețele financiare, fără ca acest împrumut să fie înregistrat la datoria publică. Dar și acest argument este îndoielnic. Pentru toată lumea va fi evident că Fondul este o entitate publică și analiștii vor considera datoriile fondului ca pe o datorie cvasi-publică”, adaugă Aurelian Dochia.

Astfel că percepţia pieţei ar putea înrăutăţi costurile de finanţare a datoriei guvernamentale, cu atât mai mult cu cât finanţele statului nu vor mai beneficia de dividendela companiilor sale profitabile.

Greu de înțeles

Aurelian Dochia rezumă astfel necunoscutele privind funcţionarea FSDI:

  • – Cum va oferi FSDI o sursă suplimentară de capital pentru investiții în România?
  • – Vor deveni societățile de stat mult mai performante, odată aflate în portofoliul Fondului?

„Să fim optimiști și să acceptăm că, deodată, Fondul găsește formula minune pe care ministerele nu au reușit să o găsească de atâția ani și companiile din portofoliu produc cu 5-10% mai multe dividende. Schimbă fundamental situația un plus de 10-20-30 de milioane de euro anual? În plus, dacă sunt cunoscute metodele prin care performanța societăților de stat poate fi îmbunătățită, de ce nu sunt aceste metode aplicate de ministerele și agențiile care le au acum în subordine?”, se întreabă economistul citat.

  • – Obținerea unui câștig din investiții presupune riscuri și o perioadă lungă de așteptare. „FSDI ar putea să facă mai bogată în cel mai bun caz în generația următoare. Or, promisiunea curentă este că impactul său se va face simțit asupra economiei chiar în anii următori”.

Controlul Colosului

FSDI ar urma să preia de la autorități o componentă substanţială a politicii de dezvoltare a României, cea a stimulării economiei mai ales prin marile companii de stat energetice şi de transport, dar Statul Român nu pare pregătit pentru aventura unui fond suveran.

Mai mult, managementul FSDI riscă mult să fie politizat în defavoarea raţiunilor economice, potrivit opiniei lui Cornel Marian, partener al companiei Oresa Venture de investiţii de tip private equity, care investește în România încă din anii ‘90.

Statul nostru este încă slab şi măcinat de corupţie. Interferenţa politică haotică şi dorinţa de control unor lideri politici duc adesea la numirea unor manageri incompetenţi în agentiile şi companiile de stat, duce la lipsa unei continuităţi şi a unei viziuni strategice şi la decizii pe criterii netransparente sau fără sens economic, spune Cornel Marian.

Astfel că, „în acest context şi moment, deşi teoretic organizarea acestui fond poate reprezenta o oportunitate de a aduce profesionişti în managementul acestor participări şi investiţii ale statului în companiile vizate, mai degrabă ma aştept să vedem, în realitate şi în practică, manifestari negative ale acestei concentrări de putere în mâna unor oameni numiţi şi schimbaţi periodic prin jocuri politice”, se teme Cornel Marian.

Deja, draftul de lege are grijă să excepteze FSDI „de la aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 111/2016”.

Se spune doar că membrii Consiliului de Supraveghere vor fi selectaţi „după o procedură proprie, transparentă și competitivă”. Cine va decide „procedura proprie”?

Este drept, se spune că „deciziile privind managementul activelor și pasivelor FSDI se iau de către organele de conducere ale FSDI, pe baze comerciale, în condițiile legii și ale actului constitutiv, fără implicarea sau acordul autorității publice care exercită, în numele statului român, drepturile și obligațiile aferente calității de acționar al FSDI sau al oricărei alte autorități sau instituții publice”.

Totuşi, aşa cum arată acum actele de înfiinţare a FSDI, acestea lasă entităţii de stat care va fi acţionarul unic al Fondului mână liberă să stabilească în ce va investi acesta, din moment ce nu se spune nimic despre strategia și politicile de investiții, decât că „adunarea genrală a acționarilor… aprobă strategia investiţională a FSDI, care include obiectivele de randament şi risc pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a FSDI, precum şi indicatorii de performanţă”.

„Maniera de conducere și control este suspectă, căci poate fi bănuită de utilizare politică”, spune Mircea Coșea.

„România nu se află în situația de a avea un surplus de venituri, bugetul statului este deficitar și acest deficit este pe cale să se adâncească rapid! Ideea că ceea ce nu poate să facă statul acum în materie de investiții va fi făcut cu ajutorul acestui miraculos fond de investiţii este o perdea de fum, o iluzie, care va cheltui din nou o groază de bani pe nimic!

„Pe de altă parte însă, mulți oameni vor fi fericiți odată cu crearea de posturi și de contracte bine plătite”, conchide Aurelian Dochia.

În fine, obiectivele, managementul şi guvernanţa FDSI, aşa cum sunt ele conturate în proiectul legii de înfiinţare şi în cel al actului constitutiv, par departe de precizia „Principiilor Santiago”, de organizare, activitate şi de comportament ale fondurilor suverane pe piaţă, pe care guvernele a 26 de ţări membre ale Fondului Monetar Internațional, care au fonduri suverane, au convenit să le respecte încă din 2008, sub egida FMI.

Consultați AICI drafturile disponibile: Proiectul de lege de înființare FSDI  și Proiectul Actului Constitutiv FSDI

Publicat la data de 25.7.2017 .

Un raspuns

  1. Ștefan A.
    27.7.2017, 10:58 am

    Citind articolul banuiesc ca “logica” infintarii FSDI trebuie cautata in “putul gandirii” unor absolventi de facultati de economie-finante ca Spiru Haret si/sau ASE .
    Unde cineva a redescoperit ca in perioada interbelica statul roman a dat niste monopoluri nationale pe mana unor firme straine ca garantie pentru imprumuturile obtinute . Amintesc doar monopolul telefoniei dat pe mana americanei ITT si monopolul chibriturilor pe mana suedezilor de la Svenska .

    Cum a trecut ceva timp , “idea” a fost modernizata , adusa la pas cu timpurile si capacitatile intelectuale a promotorilor.

    Doar asa se poate explica insistenta EXCLUSIVA pe distribuirea fotolilor de conducere (o fi ca e planificat sa aiba mega salarii) si lasind total balta insasi mecanismele de functionare a respectivului fond .

    In Romania anului 2017 , secolul XXI nu se pricepe INCA in scolile “inalte” de specializare economico-financiara(dupa principiul “de unde nu e,nici Dumnezeu nu cere”) rolul unor institutii cheie in dezvoltarea Italiei , Frantei si a RFG .
    Respectiv :
    A- “cassa depositi e prestiti ” infintata in 1850 !!!!! de Italia.
    B – “Caisse des dépôts et consignations” infintata in 1816 !!!!!!!!!!! de guvernul francez .
    C- “Kreditanstalt für Wiederaufbau ” infintata de RFG in 1948.

    Toate 3 functioneaza si azi !!!!!!!!!!!!

    Evident ca nestiind rolul STRATEGIC a acestor institutii in finantarea programelor de dezvoltare din respectivele tari, nu se are habar nici de modul de finantare a respectivelor. 🙂

    Inutil sa pretinzi sa priceapa cineva ca aceste institutii(de stat dar juritic private) au facut si fac imprumuturi care NU SE CONTABILIZEAZA de EUROSTAT ca datorie nationala suverana a tarilor respective.
    Practic cele 3 institutii enumerate au suplinit (inclusiv azi) lipsa obiectiva in respectivele tari a unor fonduri suverane de investitii si dezvoltare .
    Greu la deal cu boii mici . 🙂

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Atenție la legislația FFW: 4 legi esențiale – scoase din dezbatere publică și programate la legiferare până la Crăciun

Coaliția de guvernare PSD-ALDE a decis miercuri că legi esențiale pentru societate vor fi emise de parlament până la finalul acestei sesiuni. În lista...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză: Leopardul din spatele Split TVA. Cifrele care arată că guvernul ascunde adevăratele probleme ale TVA

Premierul Tudose a anunțat joi că split TVA se va aplica doar pentru companiile cu probleme: O decizie justă: nu plata defalcată ar fi...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Split TVA: Ce nu vrea să vadă guvernul la frauda cu TVA și de ce are o definitie diferită a gap-ului față de Comisia Europeană

Când vine vorba de ”gap TVA”, Guvernul României și Comisia Europeană au viziuni diferite asupra elementelor care contribuie la acest indicator. Ba chiar și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Analiză om cu om: Membrii guvernului care a decis split TVA își protejează firmele proprii de split TVA

În democrație, puterea exemplului este o modalitate des utilizată de oficiali ai statului pentru a demonstra justețea deciziilor asumate. Nu vezi prea des să...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Polarizarea drastică a economiei românești. Cifrele ignorate de măsurile oricărui guvern

Concentrarea activităţii economice în tot mai puţine companii mari, repartizarea teritorială a acestora şi problemele de capitalizare a majorităţii copleșitoare a firmelor românești sunt...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română