Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control al  FSDI, avertizează economiștii consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Drafturile respective conferă Fondului statutul uneia dintre cele mai mari puteri corporatiste din România, cu exceptarea de la aplicarea mai multor dispoziții legale.

„Lectura proiectului de lege de înființare și a proiectului de act constitutiv (al FSDI) nu lămureşte nimic cu privire la obiectivele și la modul de funcționare financiară a Fondului.
Toate detaliile  prezentate (…) sunt irelevante dacă nu se poate înțelege logica financiară a funcționării Fondului”, ne spune Aurelian Dochia, experimentat economist în domeniul financiar.

Actele citate spun că FSDI se va finanța din resurse care intră, deocamdată, direct în conturile statului, dar nu spune cum va face profitul cu care ar trebui să contribuie la dezvoltarea companiilor din portofoliul său și la înființarea altora, ca și la mari investiții naționale.

Proiectul FSDI arată „un concept golit de esență”, potrivit profesorului Mircea Coșea (foto).

„Resursele unui fond suveran trebuie să fie în primul rând unele de tip permanent, cum este excedentul comercial în cazul Chinei, sau veniturile din petrol în cazul Norvegiei. Acest fond se alimentează cu profiturile companiilor din portofoliul său, cu prețul decapitalizării acestora și cu riscul subminării programelor lor proprii de investiții”, spune Mircea Coșea.

În context, îngrijorează și „ideea subversivă a vânzării de pachete de acțiuni ale companiilor, a căror valoare va scădea pe măsură ce se vor decapitaliza”, mai spune expertul citat.

Drafturile  documentelor de înființare ale FSDI  nu precizează nici care va fi politica de investiții ale FSDI în economie, nici pe ce fel de plasamente se va concentra, detaliile fiind mai sărace decât promisiunile programului de guvernare.

De asemenea, nu sunt oferite argumente convingătoare că, prin FSDI, autoritățile își vor îndeplini datoria de a stimula dezvoltarea economiei, potrivit lui Cornel Marian (foto), partener al Oresa Ventures, companie de investiţii de tip private equity, care investește în România încă din anii ’90.

„Statul ar trebui să-și reducă și nu să-și crească rolul în economie și business. În România statul ar trebui să asigure infrastructura și să se concentreze pe investițiile publice necesare mult întârziate, să asigure un mediu propice pentru business și investitii, competitiv internațional, mai degrabă decât să caute un rol de jucator activ în business și în operațiuni comerciale sau financiare”,  spune Cornel Marian.

Ideea finanțării de către fondul suveran construcției de autostrăzi și de spitale este improprie unui fond de investiții a cărui forță financiară  rezultată din propriile plasamente nu este definită.

Mircea Coșea şi Aurelian Dochia amintesc că autostrăzile și spitalele nu sunt căi profitabile de valorificare a resurselor.

„Un fond care urmărește profitul nu are de ce să se angajeze în construirea unui spital de stat. Astfel de obiective sunt finanțate de la buget”, mai spune Aurelian Dochia.

FSDI : Scopul și mijloacele

„FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii și din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile și sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiții sau al unor societăți de investiții, singur sau împreună cu alți investitori instituționali sau privați, cât și administrarea activelor financiare proprii, în vederea obținerii de profit”, spune proiectul de act constitutiv citat.

Acesta este singurul indiciu privind strategia al Fondului, copiat în actul constitutiv din proiectul de lege de înfiinţare.

„În vederea îndeplinirii obiectului principal de activitate, FSDI poate:

• a) Să înfiinţeze societăţi ca asociat unic sau împreună cu alţi participanţi, în orice formă de societate;
• b) Să participe la finanțarea societăților în care este acționar prin participarea la majorarea capitalului social, prin împrumuturi sau alte forme de finanțare;
• c) Să vândă acţiuni din portofoliu, în condițiile legii;
• d) Să vândă, să achiziționeze și să mențină în propriul portofoliu instrumente financiare în conformitate cu politicile investiționale proprii”, mai spune draftul de act constitutiv.

Nici o altă precizare în materie.

Definirea politicilor de investiţie, ca şi obiectivele ce decurg din acestea sunt lăsate, însă, la discreţia membrilor Consiliului de Supraveghere al acestuia, respectiv  a entităţii care va reprezenta statul – acţionar unic în „adunarea generală a acţionarilor” şi care va aproba respectivele politici.

„Nu ai nevoie de un fond suveran ca să iei din profitul companiilor”, remarcă Mircea Coşea.

„Mărturisesc că nu am reușit să înțeleg niciodată logica înființării unei noi instituții pompos intitulată „Fond suveran de dezvoltare și investiții”, spune Aurelian Dochia (foto).

„Singura justificare a creării Fondului, pe care o înțeleg, este aceea a constituirii unui vehicul ce are capacitatea de a se împrumuta pe piețele financiare, fără ca acest împrumut să fie înregistrat la datoria publică. Dar și acest argument este îndoielnic. Pentru toată lumea va fi evident că Fondul este o entitate publică și analiștii vor considera datoriile fondului ca pe o datorie cvasi-publică”, adaugă Aurelian Dochia.

Astfel că percepţia pieţei ar putea înrăutăţi costurile de finanţare a datoriei guvernamentale, cu atât mai mult cu cât finanţele statului nu vor mai beneficia de dividendela companiilor sale profitabile.

Greu de înțeles

Aurelian Dochia rezumă astfel necunoscutele privind funcţionarea FSDI:

• – Cum va oferi FSDI o sursă suplimentară de capital pentru investiții în România?
• – Vor deveni societățile de stat mult mai performante, odată aflate în portofoliul Fondului?

„Să fim optimiști și să acceptăm că, deodată, Fondul găsește formula minune pe care ministerele nu au reușit să o găsească de atâția ani și companiile din portofoliu produc cu 5-10% mai multe dividende. Schimbă fundamental situația un plus de 10-20-30 de milioane de euro anual? În plus, dacă sunt cunoscute metodele prin care performanța societăților de stat poate fi îmbunătățită, de ce nu sunt aceste metode aplicate de ministerele și agențiile care le au acum în subordine?”, se întreabă economistul citat.

• – Obținerea unui câștig din investiții presupune riscuri și o perioadă lungă de așteptare. „FSDI ar putea să facă mai bogată în cel mai bun caz în generația următoare. Or, promisiunea curentă este că impactul său se va face simțit asupra economiei chiar în anii următori”.
  

Controlul Colosului

FSDI ar urma să preia de la autorități o componentă substanţială a politicii de dezvoltare a României, cea a stimulării economiei mai ales prin marile companii de stat energetice şi de transport, dar Statul Român nu pare pregătit pentru aventura unui fond suveran.

Mai mult, managementul FSDI riscă mult să fie politizat în defavoarea raţiunilor economice, potrivit opiniei lui Cornel Marian, partener al companiei Oresa Venture de investiţii de tip private equity, care investește în România încă din anii ‘90.

„Statul nostru este încă slab şi măcinat de corupţie. Interferenţa politică haotică şi dorinţa de control unor lideri politici duc adesea la numirea unor manageri incompetenţi în agentiile şi companiile de stat, duce la lipsa unei continuităţi şi a unei viziuni strategice şi la decizii pe criterii netransparente sau fără sens economic”, spune Cornel Marian.

Astfel că, „în acest context şi moment, deşi teoretic organizarea acestui fond poate reprezenta o oportunitate de a aduce profesionişti în managementul acestor participări şi investiţii ale statului în companiile vizate, mai degrabă ma aştept să vedem, în realitate şi în practică, manifestari negative ale acestei concentrări de putere în mâna unor oameni numiţi şi schimbaţi periodic prin jocuri politice”, se teme Cornel Marian.

Deja, draftul de lege are grijă să excepteze FSDI „de la aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr. 111/2016”.

Se spune doar că membrii Consiliului de Supraveghere vor fi selectaţi „după o procedură proprie, transparentă și competitivă”. Cine va decide „procedura proprie”?

Este drept, se spune că „deciziile privind managementul activelor și pasivelor FSDI se iau de către organele de conducere ale FSDI, pe baze comerciale, în condițiile legii și ale actului constitutiv, fără implicarea sau acordul autorității publice care exercită, în numele statului român, drepturile și obligațiile aferente calității de acționar al FSDI sau al oricărei alte autorități sau instituții publice”.

Totuşi, aşa cum arată acum actele de înfiinţare a FSDI, acestea lasă entităţii de stat care va fi acţionarul unic al Fondului mână liberă să stabilească în ce va investi acesta, din moment ce nu se spune nimic despre strategia și politicile de investiții, decât că „adunarea genrală a acționarilor… aprobă strategia investiţională a FSDI, care include obiectivele de randament şi risc pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a FSDI, precum şi indicatorii de performanţă”.

„Maniera de conducere și control este suspectă, căci poate fi bănuită de utilizare politică”, spune Mircea Coșea.

„România nu se află în situația de a avea un surplus de venituri, bugetul statului este deficitar și acest deficit este pe cale să se adâncească rapid! Ideea că ceea ce nu poate să facă statul acum în materie de investiții va fi făcut cu ajutorul acestui miraculos fond de investiţii este o perdea de fum, o iluzie, care va cheltui din nou o groază de bani pe nimic!

„Pe de altă parte însă, mulți oameni vor fi fericiți odată cu crearea de posturi și de contracte bine plătite”, conchide Aurelian Dochia.

În fine, obiectivele, managementul şi guvernanţa FDSI, aşa cum sunt ele conturate în proiectul legii de înfiinţare şi în cel al actului constitutiv, par departe de precizia „Principiilor Santiago”, de organizare, activitate şi de comportament ale fondurilor suverane pe piaţă, pe care guvernele a 26 de ţări membre ale Fondului Monetar Internațional, care au fonduri suverane, au convenit să le respecte încă din 2008, sub egida FMI.

Consultați AICI drafturile disponibile: Proiectul de lege de înființare FSDI  și Proiectul Actului Constitutiv FSDI