joi

28 martie, 2024

15 noiembrie, 2021

Intervenția de la Conferințele CursDeGuvernare / 9.11.2021

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Gabriel BIRIȘ, co-managing partener, Biriș-Goran, în cadrul Conferinței CursDeGuvernare Bugetul și fiscalitatea: la ce să se aștepte economia, scenariile noii paradigme fiscale ale anului 2022” (09.11.2021).

Principalele declarații:

  • Nu putem să vorbim de creșterea veniturilor în contextul în care ne dorim păstrarea stabilității și predictibilității, adică stabilitatea cotelor principale de impunere, fără să vorbim de cei care nu plătesc impozite, fie că vorbim de scutiri, fie că vorbim de evaziune.
  • În ultima perioadă și oarecum ciudat că această campanie pe care am văzut-o la nivel legislativ de subminare, de distrugere a bazei de impunere a început chiar în ziua în care reprezentam România la Kyoto, la lansarea planului anti-Beps al OECD-ului. Atunci am avut prima mare excepție de la regulă și anume eliminarea din sfera de aplicare a impozitului pe profit a sectorului HoReCa mare. HoReCa mic, micile pensiuni, restaurante plătesc impozit pe veniturile micro-întreprinderilor. Această ofensivă împotriva bazei de impozitare în România a continuat rapid cu modificările la micro-întreprinderi, ridicarea plafonului de la o sută de mii la cinci sute de mii și apoi la un milion și apoi permiterea folosirii acestui regim simplificat inclusiv pentru consultanță și management.
  • Din vreo 600 de mii de companii, în jur de 5% mai au obligația să declare impozit pe profit. Restul sunt supuse fie impozitului specific, fie impozitului pe venitul micro-întreprinderilor, contra mersului fiscalității la nivel global, unde vorbim de combaterea erodării bazei de impunere.
  • În același timp avem o mare problemă și în ceea ce privește baza de impunere la impozit pe venit și contribuții sociale pentru că noi am avut niște măsuri care au afectat și această bază în ultimii ani, în special 2017-2018. O mare distorsiune a fost creată cu revoluția fiscală prin care s-au mutat contribuțiile de la angajator la angajat, dar nu s-a făcut într-un mod care să fie neutru pe sarcina fiscală și structura veniturilor bugetare. CAS-ul a crescut de la 21% la 25%, CASS-ul a crescut și el puțin de la 8 la 10%. În compensație a scăzut impozitul pe venit. Practic cota unică de impozit pe venit care n-a fost niciodată chiar unică a devenit 10%. Asta a mutat în jur de 14 miliarde de lei de la bugetul de stat la bugetul de pensii, sumă care nu a fost folosită să reducă deficitul ci ca să se justifice existența fondurilor pentru creșterile ulterioare accelerate a pensiilor. Practic am mutat bani dintr-un buzunar în altul și am zis că suntem mai bogați. Nu suntem.
  • Măsura la care ne refeream mai devreme, cea cu micro-întreprinderile, nu numai că a afectat baza de calcul a impozitului pe profit, a afectat și baza de calcul a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale pentru că a făcut mult mai ușoară plata sau deghizarea salariilor sub forma de contracte de consultanță sau management cu micro-întreprinderi.
  • Acestea sunt doar câteva exemple. De ce mă refer la ele? Prin inventarierea acestor probleme găsim și soluțiile pentru a ne reduce deficitul și a reface echilibrele fără să creștem impozitele sau taxa pe valoare adăugată pentru toată lumea. Important este să avem contribuția noastră la bunul mers al cetății.
  • În PNRR găsim obligația România de a ajusta legislația fiscală în urma unei analize amănunțite în special în ceea ce privește domeniul impozitelor pe venit, profit și contribuțiilor sociale.
  • Este absurd să vorbim de GAP-uri de TVA în România, de peste 33% ultimul procent, constant în ultimii zece ani când vă dau un exemplu, apropo de contrabandă și cum poate fi ea redusă atunci când se dorește. La accize cota de piață a contrabandei în 2008-2009 era de 38%, absolut comparabilă cu GAP-ul de TVA. Acum GAP-ul de TVA este probabil în 2020 37%, iar cota de piață a contrabandei la țigări, deci neplata accizelor s-a mai mult decât înjumătățit, la 14%. Deci se poate, dar se pare că nu există voință și avem nevoie de un push din partea Bruxelles-ului să ne facem treaba aici.
  • Sunt foarte multe soluții care pot fi discutate și fără să se creeze distorsiuni din cauza lipsei de predictibilitate, dar important este să lăsăm unii mai mult, alții mai puțin, să lăsăm deoparte ipocrizia și să nu ne mai considerăm mai speciali decât restu.
  • Sarcina fiscală, spunea un paragraf din programul de guvernare al domnului Ciucă, nu ne mai ajută din păcate, sarcina fiscală trebuie așezată în funcție de cât câștigăm, nu în funcție de cum câștigăm.
  • Nu va fi foarte greu să reducem deficitul umblând la partea de reglementare și administrare fiscală.

Sesiunea de Q&A:

  • GAP-ul de TVA, cea mai importantă sumă care poate fi atrasă la buget, nu înțeleg. Se începuse o discuție despre introducerea e-facturării în B2B, acum a fost redusă la B2G, adică în loc să introducem un sistem care să permită analize de risc în timp real în tot ce înseamnă B2B care estimez că e responsabil pentru 85% din GAP-ul de TVA, noi reducem sfera de aplicare a acestui instrument doar la B2G, adică la vânzările către entitățile guvernamentale.
  • Înțeleg și o anumită prudență pentru că din obligațiile asumate prin PNRR depinde finanțarea și atunci mai bine să fii pesimist și să obții rezultate mai bune și să nu-ți pui în pericol finanțarea.
  • Nu mai avem discuții nici asupra extinderii măsurilor de taxare inversă care sunt cunoscute ca fiind singurele care pot elimina frauda carusel. Nu mai discutăm de asta. În pandemie am amânat plata TVA pentru achizițiile de materiale sanitare. Nu s-a plătit TVA în vamă, dar vedem că sunt tot felul de interlopi mufați la banul public.

Digitalizarea ANAF, planificăm că digitalizăm, vedem că ne întindem tot mai mult. De ce crezi că lucrurile merg atât de greu?

  • Cum crezi că absolut constant o treime din TVA nu este colectat? Nu poți să furi munții ăștia de bani fără o anumită complicitate. Și atunci e normal că măsurile care pot reduce frauda sunt întârziate de sistem cât se poate de mult.

Conferința integrală:

Parteneri:

AmCham Romania, ARPIM, Biriș-Goran, Catena, JTI, PwC

Parteneri de comunicare:


Project-e, Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders (RBL), CFA Society Romania, APAR – Asociatia pentru Antreprenoriat Romania, EURACTIV.ro


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: