fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Valentin Lazea / Continuarea relaxării cantitative: Negarea principiilor de piață de teama repercursiunilor politice (III)

de Valentin Lazea , 4.10.2019

În acest ultim articol din seria consacrată analizei relaxării cantitative practicată de Banca Centrală Europeană (BCE) ne vom ocupa de cele două argumente nemărturisite public, dar care ar putea fi văzute ca justificare a relaxării: necesitatea de a stimula exportul zonei euro printr-o devalorizare, respectiv supraîndatorarea unor state, firme și gospodării.

  1. Stimularea exportului printr-o devalorizare a euro

Scăderea continuă a dobânzilor, chiar până în teritoriul negativ, ar putea fi percepută ca o încercare de a devaloriza euro față de alte valute și a impulsiona, pe această cale, exporturile Eurozonei.

Acestei abordări i se pot aduce însă o serie de contraargumente: în primul rând, BCE nu are în statutul său obiectivul de stimulare a exporturilor.

În al doilea rând, stimularea exporturilor constituie doar o componentă a stimulării creșterii economice indiferent de fazele ciclului economic (ascendent sau descendent); or aceasta, așa cum am arătat în articolul precedent, ridică mari probleme.

În al treilea rând – și cel mai important – zona euro constituie, de mult timp, entitatea economică având cel mai mare surplus de cont curent (încasări din exporturi și din dividende mai mari decât cheltuielile cu importurile și cu remiterile): aproximativ 390 miliarde dolari în anul 2018. Spre comparație, SUA au un deficit de cont curent de circa 470 miliarde dolari, iar China un excedent de „doar” 170 miliarde dolari.

Se poate vedea cum o încercare a Eurozonei de a-și spori excedentul extern nu ar face decât să învenineze relațiile transatlantice, oferind administrației mercantiliste a SUA un nou prilej pentru a amplifica războiul comercial.

Dacă la nivelul Eurozonei în ansamblu o stimulare suplimentară a exporturilor pare nenecesară și chiar nocivă, să analizăm dacă această concluzie este valabilă și la nivelul statelor luate individual. Din Tabelul 2 se poate observa că, într-adevăr, poziția externă a acestora diferă semnificativ.

Totuși, așa cum se observă din tabel, 11 state din 19 au surplus de cont curent, deci nu ar avea nevoie de o  stimulare suplimentară a exportului. Iar dintre cele 8 state cu deficit de cont curent, singura poziție preocupantă o are Ciprul, având un sold negativ de 6,9 la sută din PIB în anul 2018. În celelalte 7 state deficitul de cont curent nu depășește 3 la sută din PIB, așadar este perfect gestionabil în condițiile actuale, nefiind necesară o depreciere a euro.

Dacă ne referim la o altă fațetă a discuției, respectiv ce ar putea înlocui exportul ca determinant al creșterii economice, observăm că majoritatea statelor dispun de spațiu fiscal (excedente bugetare sau mici deficite bugetare) care pot fi utilizate pentru stimularea creșterii. Dar faptul că Germania, în pofida surplusului bugetar pe care îl are, preferă să nu-l folosească în stimularea creșterii – și acceptă intrarea în recesiune – reflectă, poate, înțelegerea inevitabilității ciclului economic, despre care vorbeam în articolul precedent.

Cu alte cuvinte, nu are rost ca un stat să-și fragilizeze poziția bugetară pentru preîntâmpinarea unei recesiuni, care este un fenomen economic natural și care oricum va veni, mai devreme sau mai târziu.

În concluzie, stimularea suplimentară a exporturilor nu poate constitui un argument valid în sprijinul relaxării cantitative nici la nivelul zonei euro, nici la nivelul statelor luate individual.

4. Supraîndatoarea unor state, firme și gospodării

Dobânzile scăzute reprezintă un colac de salvare aruncat debitorilor. Iar aceștia sunt din ce în ce mai mulți în societatea modernă, nu doar în țările dezvoltate, ci și în cele emergente. Până pe la jumătatea secolului XX se considera rușinos ca, de exemplu, un salariat american să aibă un credit neachitat. Ulterior, din cauza marketingului agresiv și a presiunii psihologice declanșată de publicitate, tot mai mulți salariați au început să trăiască pe datorie.

Astăzi, în statele dezvoltate ești considerat un ciudat dacă nu ai credit, o inversare la 180 de grade a paradigmei de acum 70 de ani.

În aceste condiții, o criză (2007 -2008) cauzată de supraîndatorare a fost rezolvată prin….creșterea supraîndatorării.

Dacă la sfârșitul anului 2007 datoria globală totală (a guvernelor, gospodăriilor, firmelor și organismelor financiare) se cifra la 142 trilioane de dolari, ea a ajuns la 199 trilioane de dolari la mijlocului anului 2014 și la aproape 250 trilioane de dolari la sfârșitul anului 2018 (Grafic 3).

De fapt, o dobândă scăzută îi ajută pe debitori în două moduri complementare: pe de o parte, ține datoria la un nivel mai mic (decât în cazul unei dobânzi mai ridicate, care să acopere rata inflației); pe de altă parte, „umflă” în mod artificial prețul activelor deținute (acțiuni la bursă, imobile etc.).

Așadar, diferența dintre active și pasive, numită și avuția netă (net worth) crește în mod artificial într-un mediu cu dobânzi scăzute, făcându-i pe agenții  economici să se simtă mai bogați decât sunt în realitate. Inducerea acestei percepții a fost urmărită de la început de promotorii relaxării cantitative, în speranța că optimismul astfel stimulat va da un impuls nou activității  economice.

Doar că impulsul respectiv se lasă în continuare așteptat, în timp ce agenții economici s-au obișnuit să trăiască într-o realitate virtuală.

Atunci când, în mod inevitabil, ratele dobânzilor vor urca la un nivel normal, o serie de agenți economici vor constata că au, de fapt, o avuție netă negativă (datorii mai mari decât activele) și cu cât acest ceas al recunoașterii întârzie, cu atât mai dură va fi trezirea la realitate.

Interesant este faptul că avuția netă la nivelul agregat (guverne plus gospodării, firme și organisme financiare) nu este atât de îngrijorătoare, deoarece bogăția acumulată în secole de aceste entități, netă de datorii, este foarte mare și ar rămâne pozitivă chiar și în cazul unei creșteri semnificative a dobânzilor.

Din Tabelul 3 se poate vedea cum statele din eurozonă (marcate cu galben) au avuții nete situate între o dată și de cinci ori nivelul PIB-ului național. De exemplu, în Franța, avuția netă acumulată de-a lungul istoriei este suficientă să acopere 5 ani în care nu s-ar genera nici un fel de PIB (adică nu s-ar încasa salarii, indemnizații, pensii, dividende, dobânzi, chirii, câștiguri de capital etc.)

Și atunci, dacă la nivelul fiecărei națiuni avuția netă ar face față cu brio oricărei ridicări de dobândă (creșteri a datoriei), de unde vine reticența în a lăsa dobânzile să crească? Probabil că în teama ca unele firme și unele gospodării să nu se trezească brusc cu avuția netă negativă.

Cu alte cuvinte, BCE ar întârzia procesul de normalizare a dobânzilor de teamă ca unii agenți economici, mai puțin prevăzători, să fie puși în fața falimentului (și, eventual, să iasă în stradă).

Dar această abordare înseamnă însăși negarea “distrugerii creative” care stă la baza capitalismului și care presupune că cei mai puțini diligenți sunt înlăturați de pe piață și lasă activele lor altor actori economici. Adică încă o negare a principiilor economiei de piață, din teama de repercusiuni politice.

Prin urmare, nici această motivație pentru menținerea unui nivel scăzut al dobânzilor nu rezistă la o analiză economică.

*

În concluzie, dintre cele patru motive posibile pentru continuarea relaxării cantitative, unul singur (rata inflației situată sub țintă) are atât o acoperire statutară, cât și una de logică economică, dar și aceasta discutabilă. Celelalte trei motive nu rezistă la o analiză, nici din punct de vedere al statutului BCE, nici din punct de vedere al logicii economice.

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Continuarea relaxării cantitative: cât de justificată este? (I)”)

(Citiți și: ”Valentin Lazea / Continuarea relaxării cantitative: Activismul BCE și nocivele sale consecințe (II)”)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.10.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Adrian N Ionescu

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult

Stiri

Statul încasează de la Hidroelectrica dividende suplimentare de 600 milioane de lei

Adrian N Ionescu

Ministerul Economiei și Energiei a decis, cu puterea pachetului de 80% din acțiunile Hidroelectrica, distribuirea de către companie a unor dividende suplimentare de 750 de… Mai mult

Europa

Benzinăriile din Germania, obligate să instaleze stații de încărcare pentru maşinile electrice

Adrian N Ionescu

Germania va obliga toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice, pentru încurajarea cererii acestui segment auto. Măsura apare… Mai mult