fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

O improvizație de 100 de milioane de euro: cel mult 7% din călătorii de pe Aeroportul Otopeni pot folosi trenul special din Gara de Nord la orele de vârf

Mult așteptatul tren care face legătura între Gara de Nord din Capitală și Aeroportul Otopeni, și care ar urma să fie pus în funcțiune lunile… Mai mult

17.09.2020

Chestiunea

Construcțiile după 7 luni, cu 20% peste nivelul din 2019. Totuși, la locuințe noi s-ar impune actualizarea taxării

Potrivit datelor comunicate de INS, pe primele 7 luni ale anului, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 18,1% în serie brută și cu 20%… Mai mult

16.09.2020

Europa

Indicii despre cum va arăta cadrul referitor la salariul minim în UE: “Salariile de dumping distrug demnitatea muncii” – Ursula von der Leyen.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, miercuri, în discursul ei privind starea Uniunii Europene, că executivul de la Bruxelles va propune actul… Mai mult

16.09.2020

Evenimentul

Video Live: Starea Uniunii Europene prezentată de Ursula von der Leyen – textul integral atașat

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, de la ora 10,00 ora României, primul său discurs privind Starea Uniunii în care va încerca… Mai mult

16.09.2020

Valentin Lazea / Continuarea relaxării cantitative: cât de justificată este? (I)

de Valentin Lazea , 30.9.2019

Banca Centrală Europeană (BCE) a reluat, în vara anului 2019, retorica privind necesitatea unei noi runde de relaxare cantitativă, adică de expandare a bilanțului propriu prin emisiune de bani, în schimbul achiziționării unor titluri de valoare.

În sprijinul acestei opțiuni se aduc o serie de argumente care se discută în două moduri:

  • un mod transparent (o rată a inflației situată sub țintă; un ritm de creștere economică nesatisfăcător),
  • un mod în care unele argumente care rămân învăluite în umbră (supra-îndatorarea unor state, firme și gospodării; necesitatea de a stimula exportul zonei euro printr-o devalorizare).

Într-o serie de articole, începând cu cel de față, vom analiza cât de pertinente sunt aceste motivații.

(Citiți și: ”BCE a decis reducerea dobânzilor și repornirea ”tiparniței de bani””)

1- Rata inflației situată sub țintă

De la început, trebuie subliniat că încadrarea în ținta de inflație reprezintă singurul obiectiv statutar al BCE. Nici unul din celelalte obiective, transparente sau opace (stimularea creșterii economice, reducerea supra-îndatorării, stimularea exportului) nu constituie obiective statutare pentru respectiva instituție. Ea a ajuns să le urmărească prin omisiune, întrucât celelalte autorități publice, îndrituite să le gestioneze, nu și-au făcut datoria.

La momentul lansării monedei euro, la începutul anilor ’2000, a fost adoptată definiția „stabilității prețurilor” ca reprezentând o inflație anuală de 2 la sută. Deși din punct de vedere logic și semantic această definiție reprezintă un oximoron (contradicție în termeni), ea a fost acceptată pentru a lăsa, pe de o parte , o marjă de manevră statelor mai puțin competitive din sudul Eurozonei (EZ), iar pe de altă parte, pentru a acomoda eventualele majorări de prețuri induse de creșterea calității produselor odată cu încorporarea inovațiilor științifice.

Tot atunci a fost stabilită și ținta de inflație urmărită de BCE, ca fiind „sub 2 la sută, dar aproape de această valoare”. Graficul 1 arată evoluția inflației din EZ în perioada 2009 – 2019 (linia albastră), în comparație cu ținta de inflație de aproape 2% (linia roșie).

Desigur, ne putem întreba ce se înțelege prin „aproape de 2 la sută”. De exemplu, 1,7 la sută este suficient de aproape? Dar 1,5 la sută? Din comunicatele Board-ului BCE pare să rezulte că numai 1,9 la sută este considerat suficient de aproape, ceea ce desigur este absurd: nici o bancă centrală din lume nu-și poate atinge ținta de inflație cu o asemenea precizie chirurgicală.

Depășirea țintei de inflație în 2011 – 2012 a fost contracarată cu o creștere a ratei dobânzii de politică monetară (linia verde), de la 1 la sută în 2010 la 1,5 la sută în 2011. Această creștere a dobânzii este imputată astăzi guvernatorului Trichet, ca fiind pripită și insuficient de anticipativă (forward looking), dată fiind scăderea ulterioară a inflației. Este însă greu de combătut acea mișcare de dobândă, cu informațiile disponibile la acea dată, dacă ne referim strict la mandatul BCE și la ținta de inflație a acesteia.

Ulterior, scăderea continuă a inflației, până la transformarea ei în deflație (scădere a prețurilor) la sfârșitul lui 2014, a fost combătută prin reducerea dobânzii de politică monetară, în primii ani ai mandatului guvernatorului Draghi, până la 0,25 la sută. În 2015, cu inflația încăpățânându-se să rămână în teritoriul negativ, BCE a început programul său de relaxare cantitativă (quantitative easing, QE) și de ghidare anticipativă (forward guidance, FG), experimentat cu câțiva ani înainte de Fed-ul american. Din nou, până aici, totul ca la carte, inclusiv reducerea dobânzii de politică monetară la 0 la sută.

Problema care se pune este de ce în 2019, după doi ani de valori ale inflației cuprinse între 1 la sută și 2,25 la sută (deci în apropierea țintei) BCE simte nevoia unei noi runde de relaxare cantitativă. Mai ales că instrumente disponibile nu prea mai are: cu dobânda de politică monetară situată la 0 la sută din 2016 (slavă Domnului că nu a ajuns precum băncile centrale din Japonia, Suedia, Danemarca sau Elveția, să practice dobânzi nominale negative, adică să perceapă o plată pentru banii depozitați la ea de băncile comerciale, în loc să le remunereze) și cu bilanțul mult expandat, BCE nu prea mai are loc pentru QE.

Subliniem faptul că orice bancă centrală emite bani „din nimic, dar nu contra nimic”, ci în schimbul unor hârtii de valoare (titluri de stat, obligațiuni municipale, promissory notes), de o calitate neîndoielnică, care să poată fi răscumpărate la nevoie. Or, se pare că astfel de titluri                 de calitate nu prea mai sunt în lume, în condițiile în care multe bănci centrale le-au achiziționat în cadrul propriilor programe de relaxare cantitativă. Iar a achiziționa titluri din categoria „junk” (gunoi) ridică atât probleme statutare, cât și legale pentru banca centrală, reprezentând, în fapt, o emisiune de bani neacoperită de garanții.

Nu întâmplător, la ultima ședință a Board-ului BCE, guvernatori din șase state membre (reprezentând mai mult de 50 la sută din PIB-ul Eurozonei) s-au opus relansării programului             de relaxare cantitativă, dar au fost depășiți de numărul de voturi pro, chiar dacă acestea reprezentau o minoritate în materie de PIB.

Întrebarea fundamentală care se pune este: în ce măsură ținta de inflație de „aproape, dar sub 2 la sută”, stabilită la începutul secolului, mai corespunde condițiilor actuale. Deja se constată că post-criză o serie de relații care funcționau înainte de 2007 nu mai funcționează. Cea mai celebră dintre ele este curba Philips, care arată relația de inversă proporționalitate între rata șomajului și rata inflației.

Înainte de 2007, această curbă avea o pantă negativă accentuată, ceea ce însemna că un punct procentual de reducere a ratei șomajului ducea la mai multe puncte procentuale de creștere a ratei inflației (creșterea ratei ocupării punea presiune pe salarii, iar acestea se oglindeau în creșterea prețurilor). După criză, curba Philips s-a aplatizat, ceea ce înseamnă că mai multe puncte procentuale de reducere a ratei șomajului de abia duc la o creștere insignifiantă a ratei inflației. Că acest lucru se datorează scăderii generalizate a puterii sindicatelor, sau faptului că producătorii compensează prin reducerea cantității (ex: bare de ciocolată mai mici la același preț), mai degrabă decât prin creșterea prețului, rămâne un subiect de cercetat.

Fapt este că, dintr-o multitudine de motive, rata inflației corespunzătoare „stabilității prețurilor” pare să fi scăzut de la 2 la sută spre 1,5 sau poate chiar 1 la sută. Iar dacă acest fenomen este adevărat, atunci urmărirea cu încrâncenare de către BCE a țintei de aproape 2 la sută pentru rata inflației poate să se dovedească iluzorie și nerealistă. De altfel, o serie de renumiți analiști au atras atenția asupra acestei posibilități.

Astfel, conform lui Mohamed El-Erian:

„…Inovațiile tehnologice – mai ales cele referitoare la Inteligența Artificială, big data, mobilitate – au dus la distrugerea relațiilor economice tradiționale și la o eroziune a puterii de a stabili prețurile….efectul a fost o amplificare a procesului dezinflaționist care a început cu accelerarea globalizării, aducând mai multă producție cu costuri scăzute și reducând puterea organizațiilor sindicale din economiile avansate”. („How inflation could return”).

Sau, conform lui Martin Wolf:

„Dar există și alți factori semnificativi [pentru dezinflație]: rate înalte ale economisirii în piețe emergente importante; creșteri persistent slabe ale productivității în economiile dezvoltate; îmbătrânirea în multe economii, ducând la o cerere în scădere pentru capital fizic; dezindustrializare…..” („How our low-inflation world was made”)

Există deci o probabilitate semnificativă ca BCE, urmărind o țintă de inflație stabilită în urmă cu douăzeci de ani, să vâneze o fantomă, neavând, în plus, nici muniția necesară (dobânzi pozitive sau titluri de valoare eligibile).

În concluzie, strict formal, dacă ne raportăm la ținta de inflație de 2 la sută, BCE este acoperită din punct de vedere statutar în acțiunea sa de reluare a relaxării cantitative. Dacă însă analizăm mai atent contextul, sunt multe semne de întrebare privind această abordare.

(va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 30.9.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Cătălin Ioniță, fost șef DGA, a ieșit la pensie la 44 de ani

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul de încetare a raporturilor de serviciu ale fostului șef DGA, chestor principal de poliție Cătălin Ioniţă (foto), anunță… Mai mult

Stiri

CFA România: Euro va ajunge la 5 lei în următoarele 12 luni. Crește prima de risc pentru creditarea României

Adrian N Ionescu

Marea majoritate a analiștilor CFA® din România (90%) anticipau deja din august o apreciere a euro până la 4,9777 lei pentru orizontul următoarelor 12 luni,… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica câștigă la CJUE procesul cu ANRE pe tema exporturilor de energie

Razvan Diaconu

În data de 17 septembrie, Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a dat câștig de cauză Hidroelectrica în procesul cu ANRE având ca obiect restricțiile impuse… Mai mult

Stiri

Rata șomajului a crescut cu aproape 25% în T2 2020. Absenteismul la locul de muncă, de 7 ori mai mare ca în 2019

Raluca Florescu

Rata şomajului a fost de 5,4% în al doilea trimestru al anului, în creștere cu 1,1 puncte procentuale (circa 25%)  față de cea înregistrată în… Mai mult

Europa

România – lider european detașat la învățarea de limbi străine

Marin Pana

România se plasează pe primul loc între statele UE în ceea ce privește ponderea elevilor din ciclul secundar care studiază două limbi străine, potrivit datelor… Mai mult

Stiri

Rusia / Conturile lui Alexei Navalnîi au fost blocate, apartamentul din Moscova pus sub sechestru

Razvan Diaconu

Conturile bancare ale lui Aleksei Navalnîi sunt blocate, iar apartamentul său din Moscova este pus sub sechestru, a anunțat Kira Yarmysh, purtătorul de cuvânt al… Mai mult

Stiri

Guvernul a adoptat OUG care permite completarea stagiului de cotizare pentru pensia publică

Adrian N Ionescu

Guvernul a adoptat OUG care permite persoanelor care nu îndeplinesc condiția stagiului minim de de cotizare pentru pensia publică, să contribuie la sistem prin plata… Mai mult