La obiect

Experți în fiscalitate: Cât de haotice sunt excepțiile din Codul fiscal și cât de dificilă va fi recalibrarea

Abundenţa de excepţii de la aplicarea Codului Fiscal a creat mai degrabă privilegii decât motoare de dezvoltare a economiei şi societăţii. Corecțiile nu trebuie făcute… Mai mult

01.12.2019

Analiză

Energia în România: Ritm alarmant de creștere a prețului pentru firme. La consumatorii casnici avem între cele mai mici prețuri în UE

Potrivit datelor comunicate de Eurostat pentru primul semestru din 2019, România a consemnat cel mai mic preț pentru consumatori la gazele naturale, alături de Ungaria.… Mai mult

01.12.2019

Chestiunea

Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri

Deficitul de 4,4% din PIB, aprobat de guvern joi seară la ultima rectificare, este rezultatul unei construcții bugetare făcute în martie 2019 de către guvernul… Mai mult

28.11.2019

Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Valentin Lazea / Continuarea relaxării cantitative: Activismul BCE și nocivele sale consecințe (II)

de Valentin Lazea , 2.10.2019

În acest al doilea articol din seria consacrată analizei relaxării cantitative practicată de Banca Centrală Europeană (BCE), ne vom ocupa de al doilea argument care se aduce în favoarea unei asemenea politici.

  1. Un ritm nesatisfăcător de creștere economică

Stimularea creșterii economice nu constituie un atribut statutar al BCE, spre deosebire de Fed-ul american, care are un obiectiv dual (stabilitatea prețurilor și deplina ocupare a forței de muncă, un proxy pentru creșterea economică).

Așadar, în termeni legali, BCE nu ar trebui să se preocupe de stimularea creșterii economice, aceasta fiind de competența guvernelor naționale, prin politici structurale și fiscal-bugetare. Cu toate acestea, în ultimii ani BCE a manifestat un activism deosebit în domeniu, ajungând să fie percepută ca unicul actor („the only game in town”).

În cele ce urmează, vom arăta cât de nejustificat a fost acest activism.

În Tabelul 1 este prezentată evoluția PIB în Eurozonă în anii care au urmat crizei (2009 – 2019).

Pentru a vedea ce ritm poate fi considerat „satisfăcător” în materie de creștere economică, trebuie să ne referim la PIB potențial, adică la ritmul de creștere sustenabilă care ia în considerare cei trei factori care stau la baza acesteia: capitalul, forța de muncă, productivitatea (totală a factorilor).

Conform unei analize publicate în anul 2018 de Malin Anderson, Bela Szörfi,  Máté Tóth și Nico Zorell („Potential output in the post-crisis period”), creșterea potențială în Eurozonă a scăzut de la circa 2,3% pe an în 1999 la aproximativ 1,7% pe an în 2007 și din nou, până spre 1,5% pe an în perioada post-criză. Acest ritm se compară nefavorabil cu cel al SUA, care este de circa 2% pe an, în primul rând datorită productivității mai scăzute din Europa, precum și numărului mai mic de ore lucrate. Totuși el este mai bun decât cel din Japonia (1% pe an), care suferă în plus de îmbătrânirea forței de muncă.

Dacă așa stau lucrurile, adică dacă Eurozona poate crește sustenabil cu 1,5% la sută pe an, observăm din Tabelul 1 că în perioada 2015 – 2018 ea a crescut, an de an, peste potențial (cu 1,9 -2,5 la sută) și de abia în 2019 se prognozează o creștere sub potențial, de 1,2 la sută.

Pentru a explica faptul că această încetinire este ceva normal, va trebui să recurgem la conceptul de output gap (exces/deficit de cerere). Omenirea fiind lacomă, nu acceptă ca pierderile din perioadele de criză să fie considerate costuri istorice („bygones are bygones”), ci vrea cu tot dinadinsul să le recupereze în perioadele de creștere, prin evoluții ale PIB peste potențial, până când acesta depășește tendința (trend-ul) de creștere prevalentă înainte de criză.

Până când acest lucru se întâmplă, creșterile peste potențial sunt acceptate,  iar situația este prezentată ca un deficit de cerere (output gap negativ). O dată ce creșterea PIB efectiv ajunge să depășească trendul, se vorbește de un exces de cerere (output gap pozitiv). Din Graficul 2 se vede cum trend-ul (linia galbenă) este depășit de creșterea efectivă a PIB (linia albastră) începând cu anul 2017, astfel încât ulterior acestei date avem de a face și în Eurozonă cu un exces de cerere. Prin urmare ușoara decelerare din 2019 este normală, ba chiar este de dorit.

Eforturile BCE de a nu permite o creștere sub potențial nici atunci când acesta este necesară au de a face cu o schimbare majoră de paradigmă în gândirea economică, respectiv efortul de a anula ciclul economic. De milenii se acceptă faptul că economia evoluează ciclic, cu suișuri și coborâșuri. Chiar în Biblie se face referire la șapte ani buni (cele 7 „vaci grase” din visul lui Iacob), urmați de alți șapte ani răi (cele 7 „vaci slabe”). Dar, începând cu mijlocul secolului XX, urmând învățăturile lordului Keynes, tot mai multe bănci centrale au început să practice ceea ce am putea numii „inginerii macroeconomice”, încercând să aplatizeze ciclul economic (să nu mai avem suișuri și coborâșuri), adică să nege însuși modul de funcționare a unei economii de piață, care este, prin definiție, de alternanță dintre exuberanță și pesimism.

De fapt, intenția lui Keynes nu părea a fi demantelarea ciclului economic, ci tăierea „vârfurilor” acestuia, atât pe partea pozitivă (exuberantă), cât și pe partea negativă (pesimistă), prin politici contra-ciclice. Ceea ce a scăpat analizei sale este că, într-o democrație electorală, se vor găsi puțini politicieni care să pună stavilă unei creșteri economice excesive, după cum se vor găsi și mai puțini politicieni care să accepte recesiunile (creșteri negative), chiar dacă acestea reprezintă normalitatea economică. Faptul că politicienii gândesc astfel este destul de grav, dar mult mai grav este că se găsesc macroeconomiști, mulți dintre ei împânzind băncile centrale și ministerele de finanțe, care le validează iluziile, dintr-o înțelegere eronată a lecțiilor lui Keynes. Am ajuns astfel să trăim într-o lume în care creșterile excesive, oricât de mari, sunt acceptate, iar recesiunile, oricât de necesare, sunt respinse. Numai că astfel de inginerii macroeconomice, fiind contra naturii economiei de piață, nu au cum să se termine cu bine.

Putem face o paralelă cu ingineria socială, una dintre cauzele principale pentru care experimentul comunist s-a dovedit un eșec. Nici aceasta nu a ținut seama de adevărata natură a omului, până când realitatea a contrazis-o. Așa cum spunea poetul Mircea Dinescu:

„Trage cortina, Iezechiel. Sfârșit.

Război pierdut. Înger lăsat la vatră.

Experimentul nu  a reușit.

Omul e-un câine. Chiar dacă nu latră”.

                                                                   (Scrisoare către Mihail Bulgakov)

În concluzie, intervenția BCE în modelarea ciclului macroeconomic, pe lângă faptul că este nestatutară (nu face parte din obiectivele legale ale acestei bănci centrale), mai este și nocivă, deoarece pare a ignora modul în care e presupusă să funcționeze o economie de piață.

(va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Summit greu pe tema Ucrainei, la Paris: Preşedintele Zelenski se va confrunta luni, pentru prima dată, cu Vladimir Putin

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se află în faţa unui test major cu o miză uriaşă – summit-ul cu preşedintele rus Vladimir Putin, care va avea… Mai mult

Mobile sticky

Nu uitați abonamentul, nu uitați colecția

Redacţia

*V-a scăpat vreun număr din colecție? CRONICILE Curs de Guvernare (revistă exclusiv print – A4, 200 de pagini premium) acoperă plaja următorilor 25 de ani… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban: Indemnizaţiile demnitarilor vor fi îngheţate și rupte de salariul minim pe economie

Vladimir Ionescu

Indemnizaţiile demnitarilor vor fi îngheţate, fie prin Legea bugetului, fie prin OUG, a anunţat duminică premierul Ludovic Orban, adăugând că toate structurile cu scheme umflate… Mai mult

Stiri

Hidroelectrica a demarat procedurile pentru achiziţia CEZ România şi ENEL România

Ramona Diaconu

Hidroelectrica a demarat procedurile de achiziţie a grupurilor CEZ România şi Enel România şi solicită aprobarea acţionarilor pentru a angaja servicii de consultanţă în acest… Mai mult

Stiri

Aproape 9.000 de absolvenţi de medicină susţin examenul de rezidenţiat

Vladimir Ionescu

Un număr de 8.876 de tineri absolvenţi ai universităţilor de medicină şi farmacie s-au înscris la concursul de intrare în rezidenţiat, potrivit informaţiilor comunicate de… Mai mult

Stiri

Gabriela Firea anunţă că va candida pentru un nou mandat la Primăria Capitalei

Vladimir Ionescu

Gabriela Firea a anunțat, duminică, faptul că va candida pentru un nou mandat de primar general al Municipiului Bucureşti, informează Mediafax. “Vreau să termin ceea… Mai mult

Europa

Premierul Boris Johnson promite reducerea imigraţiei dacă va avea majoritatea după alegeri

Iulian Soare

Premierul britanic Boris Johnson susţine că este îngrijorat în legătură cu scăderile din sondaje, dar promite să reducă nivelul imigraţiei dacă Partidul Conservator va câştiga… Mai mult