fbpx

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Noiembrie 2020 – producția industrială în pierdere de viteză, influențată de sezonalitate

România a consemnat în luna noiembrie 2020 o scădere de 4,8% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). De reținut, însă, acest rezultat… Mai mult

13.01.2021

Valentin Lazea / Continuarea relaxării cantitative: Activismul BCE și nocivele sale consecințe (II)

de Valentin Lazea , 2.10.2019

În acest al doilea articol din seria consacrată analizei relaxării cantitative practicată de Banca Centrală Europeană (BCE), ne vom ocupa de al doilea argument care se aduce în favoarea unei asemenea politici.

  1. Un ritm nesatisfăcător de creștere economică

Stimularea creșterii economice nu constituie un atribut statutar al BCE, spre deosebire de Fed-ul american, care are un obiectiv dual (stabilitatea prețurilor și deplina ocupare a forței de muncă, un proxy pentru creșterea economică).

Așadar, în termeni legali, BCE nu ar trebui să se preocupe de stimularea creșterii economice, aceasta fiind de competența guvernelor naționale, prin politici structurale și fiscal-bugetare. Cu toate acestea, în ultimii ani BCE a manifestat un activism deosebit în domeniu, ajungând să fie percepută ca unicul actor („the only game in town”).

În cele ce urmează, vom arăta cât de nejustificat a fost acest activism.

În Tabelul 1 este prezentată evoluția PIB în Eurozonă în anii care au urmat crizei (2009 – 2019).

Pentru a vedea ce ritm poate fi considerat „satisfăcător” în materie de creștere economică, trebuie să ne referim la PIB potențial, adică la ritmul de creștere sustenabilă care ia în considerare cei trei factori care stau la baza acesteia: capitalul, forța de muncă, productivitatea (totală a factorilor).

Conform unei analize publicate în anul 2018 de Malin Anderson, Bela Szörfi,  Máté Tóth și Nico Zorell („Potential output in the post-crisis period”), creșterea potențială în Eurozonă a scăzut de la circa 2,3% pe an în 1999 la aproximativ 1,7% pe an în 2007 și din nou, până spre 1,5% pe an în perioada post-criză. Acest ritm se compară nefavorabil cu cel al SUA, care este de circa 2% pe an, în primul rând datorită productivității mai scăzute din Europa, precum și numărului mai mic de ore lucrate. Totuși el este mai bun decât cel din Japonia (1% pe an), care suferă în plus de îmbătrânirea forței de muncă.

Dacă așa stau lucrurile, adică dacă Eurozona poate crește sustenabil cu 1,5% la sută pe an, observăm din Tabelul 1 că în perioada 2015 – 2018 ea a crescut, an de an, peste potențial (cu 1,9 -2,5 la sută) și de abia în 2019 se prognozează o creștere sub potențial, de 1,2 la sută.

Pentru a explica faptul că această încetinire este ceva normal, va trebui să recurgem la conceptul de output gap (exces/deficit de cerere). Omenirea fiind lacomă, nu acceptă ca pierderile din perioadele de criză să fie considerate costuri istorice („bygones are bygones”), ci vrea cu tot dinadinsul să le recupereze în perioadele de creștere, prin evoluții ale PIB peste potențial, până când acesta depășește tendința (trend-ul) de creștere prevalentă înainte de criză.

Până când acest lucru se întâmplă, creșterile peste potențial sunt acceptate,  iar situația este prezentată ca un deficit de cerere (output gap negativ). O dată ce creșterea PIB efectiv ajunge să depășească trendul, se vorbește de un exces de cerere (output gap pozitiv). Din Graficul 2 se vede cum trend-ul (linia galbenă) este depășit de creșterea efectivă a PIB (linia albastră) începând cu anul 2017, astfel încât ulterior acestei date avem de a face și în Eurozonă cu un exces de cerere. Prin urmare ușoara decelerare din 2019 este normală, ba chiar este de dorit.

Eforturile BCE de a nu permite o creștere sub potențial nici atunci când acesta este necesară au de a face cu o schimbare majoră de paradigmă în gândirea economică, respectiv efortul de a anula ciclul economic. De milenii se acceptă faptul că economia evoluează ciclic, cu suișuri și coborâșuri. Chiar în Biblie se face referire la șapte ani buni (cele 7 „vaci grase” din visul lui Iacob), urmați de alți șapte ani răi (cele 7 „vaci slabe”). Dar, începând cu mijlocul secolului XX, urmând învățăturile lordului Keynes, tot mai multe bănci centrale au început să practice ceea ce am putea numii „inginerii macroeconomice”, încercând să aplatizeze ciclul economic (să nu mai avem suișuri și coborâșuri), adică să nege însuși modul de funcționare a unei economii de piață, care este, prin definiție, de alternanță dintre exuberanță și pesimism.

De fapt, intenția lui Keynes nu părea a fi demantelarea ciclului economic, ci tăierea „vârfurilor” acestuia, atât pe partea pozitivă (exuberantă), cât și pe partea negativă (pesimistă), prin politici contra-ciclice. Ceea ce a scăpat analizei sale este că, într-o democrație electorală, se vor găsi puțini politicieni care să pună stavilă unei creșteri economice excesive, după cum se vor găsi și mai puțini politicieni care să accepte recesiunile (creșteri negative), chiar dacă acestea reprezintă normalitatea economică. Faptul că politicienii gândesc astfel este destul de grav, dar mult mai grav este că se găsesc macroeconomiști, mulți dintre ei împânzind băncile centrale și ministerele de finanțe, care le validează iluziile, dintr-o înțelegere eronată a lecțiilor lui Keynes. Am ajuns astfel să trăim într-o lume în care creșterile excesive, oricât de mari, sunt acceptate, iar recesiunile, oricât de necesare, sunt respinse. Numai că astfel de inginerii macroeconomice, fiind contra naturii economiei de piață, nu au cum să se termine cu bine.

Putem face o paralelă cu ingineria socială, una dintre cauzele principale pentru care experimentul comunist s-a dovedit un eșec. Nici aceasta nu a ținut seama de adevărata natură a omului, până când realitatea a contrazis-o. Așa cum spunea poetul Mircea Dinescu:

„Trage cortina, Iezechiel. Sfârșit.

Război pierdut. Înger lăsat la vatră.

Experimentul nu  a reușit.

Omul e-un câine. Chiar dacă nu latră”.

                                                                   (Scrisoare către Mihail Bulgakov)

În concluzie, intervenția BCE în modelarea ciclului macroeconomic, pe lângă faptul că este nestatutară (nu face parte din obiectivele legale ale acestei bănci centrale), mai este și nocivă, deoarece pare a ignora modul în care e presupusă să funcționeze o economie de piață.

(va urma)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 2.10.2019

Lăsați un comentariu


Europa

CNN: Celebrul realizator TV Larry King a murit

Iulian Soare

Realizatorul TV Larry King, celebru pentru talk-show-urile „Larry King Live” și unul dintre inovatorii acestui tip de emisiune, a murit sâmbătă dimineață în vârstă de… Mai mult

Stiri

Președintele Braziliei a fost denunțat la CPI pentru crime împotriva umanităţii, de un șef de trib din pădurea amazionană

Adrian N Ionescu

Raoni Matukire, un apărător emblematic al pădurii amazoniene, a cerut Curţii Penale Internaţionale (CPI) să-l ancheteze  pe preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, pentru “crime împotriva umanităţii”,… Mai mult

Stiri

Ministrul de Interne promite că nu va tolera abaterea de la lege, în cazul participării adjunctului șefului Poliției Capitalei la o petrecere în Centrul Vechi

Vladimir Ionescu

A fost declanșată „cercetarea prealabilă” privind participarea adjunctului șefului Poliţiei Capitalei, Radu Gavriş (foto stânga), la o reuniune găzduită de restaurantul Hanul lui Manuc, împreună… Mai mult

Europa

UPDATE Protestele pro-Navalnîi s-au extins în zeci de orașe din Rusia. 40.000 de participanți în Moscova – mii de arestări

Iulian Soare

UPDATE Poliția rusă a arestat mai mult de 2.000 de proetstatari împotriva deținerii liderului opoziției Alexei Navalnîi, dar zeci de mii de ruși au ingorat… Mai mult

Europa

Google amenință să se retragă din Australia, prima țară care i-ar impune să plătească drepturi de autor

Iulian Soare

Google a amenințat că își va retrage din Australia motorul de căutare din cauza încercării acestei țări de a obliga prin lege gigantul IT să… Mai mult

Stiri

Deținuții au fost incluși în categoriile care au prioritate la vaccinare

Vladimir Ionescu

Odată cu lucrătorii din HoReCa, bancherii și personalul instituțiilor și unităților care lucrează cu publicul, și deținuții au fost incluși printre categoriile care au prioritate… Mai mult

Europa

Weekendul protestelor în Rusia – Demonstrații pentru eliberarea lui Alexei Navalnîi și anti-Putin

Iulian Soare

Susținătorii lideruui opoziției ruse Alexei Navalnîi (foto), acum în închisoare, protestează pe străzile Moscovei și alealtor orașe, pentru eliberarea opozantului rus și împotriva lui Vladimir… Mai mult