(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro – al cărui număr 93 tocmai a apărut.
Ce crede unul din consilierii importanti ai institutiilor europene despre viitorul competitiv al UE in raport cu SUA si China.
Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
Redacția)
***
La ieșirea din criza care a pus la încercare întreaga economie mondială, Uniunea Europeană și statele sale au nevoie de susținerea surselor de competitivitate care să le păstreze „în cărțile” viitorului, mai ales în competiția cu SUA și China.
Guntram Wolff, directorul think tank-ului european Bruegel, înșiră pentru CRONICILE Curs de guvernare atât atuurile, cât și lipsurile politicilor economice europene în competiția globală.
Guntram Wolff oferă în mod regulat opinii și recomandări pentru ECOFIN (ședințele miniștrilor de finanțe din UE), Parlamentul European, Parlamentul german (Bundestag) și Parlamentul francez (Assemblée Nationale), iar cercetările sale se concentrează pe economia și guvernanța europeană, pe politica fiscală și monetară și pe finanțele globale.
*
CRONICILE:
Ați urmărit îndeaproape negocierile europene cu privire la viitorul buget multianual și fondul de relansare. Este un pachet „clasic”, de minimizare a prejudiciilor produse de criza economiilor naționale, un pachet „de salvare” sau un pachet de dezvoltare și de orientare a economiilor pe trendurile viitorului?
Guntram Wolff:
Nu cred că acele două aspecte ar trebui puse în opoziție. Cred că dacă nu salvăm economia de efectele pandemiei, nu vom avea o economie pe care să o dezvoltăm pe viitor. În mod clar, pachetul european are ambele elemente. Are elemente de stabilizare a activității economice, dar are, de asemenea, elementul investițiilor. În plus, destul de multe cheltuieli sunt orientate către aspecte ecologice. Cred că, în general, există progrese.
(…………………………………………..)
CRONICILE: Ce șanse credeți că există ca guvernele naționale să folosească acești bani pentru modernizarea economiilor și ce șanse sunt să acopere cheltuieli indirecte care țin de zona socială?
Depinde mult de deciziile bugetare naționale. Acestea vor dicta unde vor fi cheltuiți banii. Dar cred că, per ansamblu, fondurile ar trebui cheltuite în conformitate cu recomandările specifice transmise de Comisia Europeană fiecărui stat. Cheltuite astfel, cred că există un spațiu larg pentru investiții în viitor.
Guntram Wolff:
O dezamăgire a acordului din cadrul Consiliului European este faptul că s-au redus cheltuielile pentru obiectivele cu adevărat europene. S-au tăiat fonduri de la cercetare, de la Fondul pentru o Tranziție Justă, care este un instrument menit să ajute economiile să administreze efectele generate de decarbonizare.
În consecință, au existat unele reduceri în zona de investiții și, din păcate, aceasta este o tendință firească în toate negocierile bugetare, de a reduce ponderea investițiilor.
CRONICILE: S-a discutat mult despre necesitatea cheltuirii acestor fonduri pentru proiecte cu „adevărat europene”. Ne puteți da câteva exemple de astfel de proiecte
Guntram Wolff:
Marea problemă a bugetului UE și a cheltuielilor europene a fost întotdeauna că majoritatea alocărilor efective se fac la nivel național, și nu la nivel european. Practic, doar spunând statelor cum să cheltuiască banii poți crea bunuri și servicii publice europene. Sunt foarte puține cheltuieli pe care UE le poate face direct.
Nu există nicio capacitate administrativă pentru a face acest lucru. Dar ceea ce mi-ar plăcea să văd, întrucât ecologizarea este destul de importantă și Green Deal este destul de important pentru UE, ar fi mai multe cheltuieli pentru investiții care să ajute la decarbonizarea economiei europene.
Un proiect care cred că ar fi fost excelent dacă ar fi fost promovat la nivel european este dezvoltarea infrastructurii de căi ferate de mare viteză care să conecteze toate regiunile Europei. Acesta ar fi un proiect foarte concret, în care finanțarea UE ar face cu adevărat o diferență. Nu este precizat în mod explicit acolo (în planul de relansare, n.r.), dar banii din fond ar putea fi folosiți în acest scop. Modul în care au fost alocați banii permite folosirea lor pentru un astfel de proiect, dar acesta nu a fost definit, din păcate, ca o prioritate politică clară.
(……………………………………………….)
CRONICILE: Vorbim mult despre necesitatea de a asigura un mediu competitiv în industria tehnologică, astfel încât companiile europene să își poată asuma concurenții americani sau chinezi (social media, 5G). Poate Europa să-și creeze propriii giganți tehnologici? Dacă da, cum?
Guntram Wolff:
Trebuie să construim companii cu puncte forte și abordări diferite. Există o mare dezbatere în domeniul inteligenței artificiale pentru a avea un model de inteligență artificială centrat pe om sau există o dezbatere privind calculul cuantic, ce se poate face pentru a îmbunătăți capacitățile de calcul cuantic în Europa.
Europa trebuie să se concentreze pe tehnologia de generație următoare. În economia platformelor ar fi inutil să încerci să recreezi jucătorii americani sau chinezi.
CRONICILE: Are Europa un decalaj tehnologic față de SUA și China…
Guntram Wolff:
Avem, în mare măsură, capacitatea inginerească și științifică.
Ceea ce probabil lipsește este spiritul antreprenorial și aș adăuga universitățile de top.
Silicon Valley a fost creat în jurul Universității Stanford. Nu avem acest tip de universități în Europa.
Aș spune că universitățile europene de vârf lipsesc în continuare, mai avem nevoie de câteva. Multe dintre cele mai bune sunt în Marea Britanie.
Și mai avem nevoie de stimularea antreprenoriatului prin condiții mai bune pentru investiții, disponibilitatea finanțării, în special finanțarea de risc.
Este esențial să avem un ecosistem antreprenorial.
(……………………………………………)
CRONICILE: Sunt eurobondurile un moment istoric pentru UE, o oportunitate de a reduce falia dintre Nord și Sud? Ar putea fi acestea utilizate și pe viitor, în alte contexte?
Guntram Wolff:
Nu. Este un moment de resetare, un moment de schimbare.
Faptul că UE poate să emită datorie la această scară și să o folosească pentru subvenții este un lucru cu adevărat nou și fără precedent. Dar să crezi că acest lucru poate fi folosit în circumstanțe obișnuite, cred că este greșit. Va fi un precedent.
Va putea fi reactivat dacă va exista o altă criză dramatică în viitor, dar nu poate fi utilizat pentru probleme obișnuite, deoarece nu există o bază legală pentru acest lucru. Nu există o bază politică pentru asta. Acesta este un instrument de asigurare, de urgență, care a fost dezvoltat pentru șocuri mari, care va exista pentru șocuri mari în viitor, dar nu și pentru activitatea obișnuită de zi cu zi.
(……………………………………………..)
***
Interviul integral poate fi citit în nr. 93 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.
Despre sumarul numărului 93 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Ce sunt CRONICILE – UN LINK AICI.
(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale).
*
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.Analistul greseste fundamental – deoarece in conditiile desfiintarii competitiei economice dintre tarile UE (in folosul „unitatii stagnarii”) fara a se fi construit un nou model de dezvoltare bazat pe competitivitatea economica, functionalitatea si performanta institutionala (de indice 1 ca a Coreii de SUD) – s-a pierdut spiritul antreprenorial european pro-activ si de competitie.
Universitatile umaniste si tehnice au intrat si ele intr-o lincezeala stiintifica generala, piata stiintifica si tehnica a UE (a actualei perioade de stagnare economica) nesolicitind competitia dintre universitati in ce priveste cercetarea si inovatia.
Fara proiecte de dezvoltare economica si accelerare a dezvoltarii industriale, tarile dezvoltate cit si cele Estice nu au nici o alternativa pro-activa la model economic pasiv,clasic (european), depasit functional/blocat de integrare, a carui functie o poate prelua (deocamdata) numai „proiectul de tara”!
Procesul de cuantificare si insumare economica a proiectelor nationale de dezvoltare poate constitui „proiectul de dezvoltare economica” al UE, avind functia (cel putin partiala) „dezvoltatoare economic” a actualei uniuni neconstituita (inca) intr-un stat european care sa-si construiasca proiectul de dezvoltare pe modelul chinez ori asiatic.Adica cu un procent anual obligatoriu de crestere industriala, functie de capacitatea generala de a-l sustine si indeplini.
2.Pina la constructia proiectelor nationale ale tarilor UE si
„insumarea” lor ca „proiectul economic unional”, „afirmarea” capacitatii de competitivitate economica cu SUA si China denota amatorismul si lipsa absoluta a unei cunoasteri realiste a situatiei de catre analisti, in lipsa oricarei cercetari economice care sa contureze identificarea si recomandarea unor politici economice de dezvoltare la nivelul tarilor si al intregii UE.
3.Orientarile politice, directivele si strategiile economice si sociale ale UE conduc la unitatea sistemica legislativa, normativa, politica, morala, educativa, etc. a tarilor componente.
Cita vreme se ramine numai si numai la acest „nivel” de administrare a domeniilor politice, economice si sociale si la modelul economic clasic BUGETAR actual (fara a intelege fondul schimbarilor economice in epoca globalizarii), UE este incapabila de a contura tranzitia la un model economic pro-activ nou, dezvoltator economic impreuna cu componentele teoretice care-l sustin stiintific.
Aceste noi „componente teoretice” se cristalizeaza deja intr-o noua „stiinta economica a dezvoltarii economice-industriale rapide”, diferita de cea „produsa” de microeconomie si mecroeconomie, complementara acestora si indispensabila iesirii UE si tarilor Estice (mai ales), din stagnarea economica-industriala postintegrare.