miercuri

8 decembrie, 2021

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 iunie, 2021

Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În opinia sa, Europa va avansa mereu mai greoi decât superputerile cu care concurează la nivel global, însă asta nu înseamnă că nu deține importante surse de creștere.

Aversiunea la risc a populației, precum și lipsa mobilității capitalului de risc reprezintă puncte slabe importante în calea dezvoltării europene, susține specialistul. Pe de altă parte, tranziția economică ce se conturează de câțiva ani și care va fi accelerată de efectele pandemiei va fi purtată pe umerii IMM-urilor, care pot reacționa mai rapid la schimbarea tiparelor de cerere decât marile corporații. De aceea, Europa trebuie să-și întărească mecanismele de sprijinire a IMM-urilor, așa încât acestea să se poată conecta la fluxurile disponibile de capital.

Textul de mai jos e un fragment relevant preluat din interviu apărut în nr. 90 al revistei exclusiv print CRONICILE Curs de guvernare (LINK-AICI) – iar versiunea integrală poate fi citită în revistă (sumar, autori, cover etc…) _AICI-LINK. 


Despre autor și interviu:

Rolf J. Langhammer a fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din octombrie 1997 până în august 2012. După ce s-a retras de la conducerea institutului german a continuat să lucreze în cadrul acestuia, fiind unul dintre cei mai cunoscuți experți pe zona de globalizare. Din 1995, este profesor onorific de relații economice internaționale la Facultatea de Economie, Administrarea Afacerilor și Științe Sociale din cadrul Universității Kiel.

Langhammer a fost consultant la mai multe instituții internaționale, printre care Comisia Europeană, Banca Mondială și OECD, precum și la ministerele germane pentru afaceri economice și cooperare economică.

Printre principalele sale teme de cercetare se numără tiparele comerciale internaționale, politicile comerciale, integrarea regională și fluxurile internaționale de capital – fiind autor al mai multor volume și articole pe aceste teme.


***

CRONICILE: Cum credeți că a afectat criza produsă de pandemie balanța de forțe dintre SUA, Europa și China?

Rolf J. Langhammer:
Balanța de forțe a fost afectată în detrimentul Europei din mai multe cauze.
În primul rând, cauzele strict sanitare: întârzierile și blocajele întâmpinate în livrările de vaccinuri anti-COVID și în campaniile de vaccinare.

În al doilea rând, cauze organizatorice: absența unei strategii clare și coerente în ceea ce privește programarea și succedarea restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei.

În al treilea rând, din cauza eșecului de a transforma, în timp util, pachetul european de relansare, în valoare de 750 de miliarde de euro, într-un program consistent de recuperare axat pe Green Deal-ul propus de noua Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen.

CRONICILE:
Vedem prognoze de creștere economică foarte bune pentru SUA și China, dar perspective mai puțin favorabile pentru zona euro. Credeți că va rămâne Europa în urma celor doi competitori?

Rolf J. Langhammer:
Revenirea economică a Europei se va produce, cel mai probabil, în a doua jumătate a acestui an, dar cu semnificativ mai puțină vigoare decât cea din China sau SUA.

(Citiți și:”Atenție la ”V”: Economia – și România odată cu ea – își revine la valoarea din 2019, dar la o cu totul altă calitate. Au apărut CRONICILE 90 – titlurile și autorii”)

Principalele cauze sunt lipsa spațiului fiscal din statele mediterane puternic îndatorate, dependeța puternică de export a economiei europene fruntașe – Germania, afectată și de o întărire a euro în fața dolarului, care reduce competitivitatea sa.

O altă cauză o reprezintă dificultățile structurale ale economiei europene în ajungerea din urmă a economiilor americane și chineze în ceea ce privește digitalizarea rețelelor de producție și competitivitatea serviciilor de business.

Alți factori care contribuie la acest status quo sunt cei demografici, îmbătrânirea populației, care lasă puțin spațiu unor creșteri de productivitate, precum și incertitudinile politice din Germania, în contextul intrării în era post-Merkel.

CRONICILE:
Care ar putea fi consecințele acestor incertitudini?

Rolf J. Langhammer:
Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA.

Refuzul de a se poziția la distanțe egale de cele două superputeri, precum și oferta administrației Biden de a dezvolta o poziție comună SUA-Europa cu privire la China se pot transforma într-o factură costisitoare pentru Europa, în special pentru exporturile germane, dependente de China. Eventuale represalii din partea Chinei ar putea reprezenta o lovitură puternică pentru industria germană, care nu ar avea nicio piață de rezervă pentru a înlocui o potențială pierdere a Chinei.

CRONICILE:
Cum ar putea câștiga Europa teren în fața competitorilor săi?

Rolf J. Langhammer:
Europa va avea mereu rate medii de creștere sub cele din SUA și China, din cauza demografiei sale și a disparităților mult mai pronunțate între diferitele sale regiuni, disparități generate de absența unei politici fiscale comune. Acest lucru trebuie acceptat.

(Citiți și:”Adio ”chinezării ieftine”: cum s-au scumpit produsele IT din ”fabrica lumii” chiar cu 30% într-un an și ce urmează. Interviu cu Andrei Militaru, CEO al NOD – cel mai mare distribuitor de produse IT, electro și componente de tehnologie din România”)

Există însă și beneficii ale acestei dinamici de creștere ceva mai temperată din Europa: o stabilitate socială mai mare, o reziliență mai bună în fața șocurilor și un nivel al poluării mai redus. Cu toate acestea, Europa poate face mai mult decât doar să accepte această situație.

Ar trebui să construiască mai mult pe baza punctelor forte ale statelor sale membre așa încât să reconcilieze atât provocările generate de atingerea obiectivelor pactului climatic de la Paris, cât și să gestioneze schimbarea economiei dintr-una bazată pe cerere către o societate orientată spre servicii postindustriale.

(……………………………………………..)

CRONICILE:
Care sunt vulnerabilitățile economice ale UE pe care le-a scos în evidență pandemia?

Rolf J. Langhammer:
Vulnerabilitățile europene erau bine-cunoscute și înainte de pandemie.

Problema nu este că economia sa este mai puțin rezilientă în fața șocurilor decât cea americană, ci că societatea este prea timidă și are o aversiune prea mare la riscuri pentru a profita de astfel de șocuri și a le privi drept o oportunitate de a încheia o nouă înțelegere cu guvernele naționale, cu instituțiile de la Bruxelles și cu sectorul privat.

Pe scurt, societatea ex ante este prea preocupată de distribuția corectă a tortului înainte ca acesta să fi fost copt.

CRONICILE:
Credeți că această mentalitate a europenilor privind aversiunea la risc s-ar putea schimba?

Rolf J. Langhammer:
Societățile își schimbă mentalitățile doar într-un mod fragmentar și nu peste noapte. Uneori ai nevoie de un șoc pentru schimbare.

Temerea mea este că, odată cu procesul de îmbătrânire în curs de desfășurare în UE, această mentalitate va ține mai mult decât își poate permite economia. În acest sens, sunt profund pesimist.

CRONICILE:
Cum apreciați inițiativele europene de creștere a competitivității în zone de viitor, cum ar fi alianța bateriilor, a hidrogenului etc?

Rolf J. Langhammer:
Inițiativele de acest tip arată bine pe hârtie, dar, din punctul meu de vedere, se bazează prea mult pe politicile industriale de modă veche, în care guvernele pretindeau să știe mai mult despre industriile viitorului decât sectorul privat.

(Citiți și:”O publicație neobișnuită, un concept neobișnuit, expertiză neobișnuită: CRONICILE Curs de Guvernare”)

Blocajul generat de absența unei piețe europene de capital de risc, precum și ineficiența modului în care economisesc gospodăriile populației atârnă greu în defavoarea implementării unor astfel de planuri fără sprijinul unor fonduri publice.

(………………………………………………..)

CRONICILE:
Cum vedeți convergența statelor din centrul și estul Europei? Ar putea fi aceasta atinsă pe termen mediu?

Din istoria economică știm că procesele de recuperare sunt posibile, dar adesea sunt cauzate de o serie de factori ce țin de noroc și care nu sunt sustenabili.

Un șoc poate distruge cu ușurință convergența și poate lăsa țările în ceea ce chinezii numesc capcana veniturilor medii. Există un acoperiș de sticlă care nu poate fi îndepărtat.

În ultimii ani, procesele de convergență au încetinit din cauza inerției fluxurilor de capital sau a retragerii fluxurilor de capital înapoi în țările centrale.

Un succes puternic în formarea capitalului uman, mobilitatea mai mare a fluxurilor de capital de la nucleu la periferie plus îmbunătățiri ale sistemului instituțional juridic sunt cele trei ingrediente indispensabile pentru o accelerare a procesului de convergență.

(………………………………………………)

***

Înterviul integral poate fi citit în revista exclusiv print CRONICILE  Curs de guvernare Nr. 90 – (al cărui sumar, autori și interlocutori pot fi văzute AICI-LINK). 

Ce sunt CRONICILE:

***

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

 

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

De studiat graficul de mai jos: el reprezintă o parte a analizei apărute în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare nr. 88 (titlurile și autorii – LINK...

rrr