miercuri

5 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 august, 2022

Sistemul bancar din România a ”marcat” un profit record de 4,8 miliarde de lei în primul semestru din 2022, în creștere cu circa 15% față de primele șase luni din 2021, reiese din calculele CursdeGuvernare pe baza datelor Băncii Naționale a României (BNR).

Performanța e una europeană, în condițiile în care România e pe ultimul loc în UE la intermediere financiară, dar în top la profitabilitatea băncilor.

Piața locală continuă să fie una dintre cele mai profitabile din Europa, chiar dacă profitul sistemului bancar nu vine dintr-o creștere la fel de consistentă a intermedierii financiare (raportul dintre activele băncilor – în principal credite – și PIB, relevant pentru determinarea amprentei sistemului bancar la nivelul unei economii).


Activele nete ale sistemului bancar local au urcat la 664,4 miliarde de lei la sfârșitul lunii iunie, iar rentabilitatea activelor s-a situat la 1,45%.

Profitabilitatea activelor sectorului bancar din România este printre cele mai ridicate din Europa, de aproape trei ori peste media Uniunii Europene (de 0,5% în decembrie 2021 când în România a fost de 1,4%, potrivit unui raport BNR). Valori superioare au fost înregistrate de sistemele bancare din regiune, respectiv de cele din Ungaria și Bulgaria.

Sursă: BNR, calcule CursdeGuvernare

”Capacitatea instituțiilor de credit din România de a genera fluxuri operaționale pozitive reprezintă unul din principalele atuuri în vederea sporirii bazei de capital și atenuării unor șocuri exogene”, se arată în raportul Euro Monitor, publicat marți de Banca Națională.

(Citiți și:Nivel istoric al creditării companiilor, dar NU pentru investiții: garanțiile din programele de stat au rotunjit profiturile băncilor”)

Pe de altă parte, România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește gradul de intermediare financiară. Ponderea activelor sistemului bancar în PIB era de sub 60% la nivelul anului 2021, semnificativ sub media europeană, de 246% din PIB, cât și sub nivelul înregistrat de țările din regiune (101% în Polonia, 105% în Bulgaria, 117% în Ungaria, 136% în Croația și 148% în Republica Cehă).

Veniturile din dobânzi, peste două treimi din veniturile băncilor din România. Statul – marii împrumutați


Veniturile nete din dobânzi reprezintă cea mai importantă sursă de venituri pentru băncile din România și are o pondere de peste două treimi în totalul veniturilor (68% la nivelul lunii mai 2021, potrivit celor mai recente date BNR), peste media europeană, de 55% în decembrie 2021, ”aspect care denotă și gradul redus de sofisticare a produselor bancare locale și care explică, în parte, nivelul scăzut de intermediere”, se arată în raportul citat.

Unul dintre marii plătitori de dobânzi este însuși statul, client principal al băncilor din România.

Soluțiile propuse de specialiștii băncii centrale pentru remedierea situației presupun implementarea unor reforme structurale, cum ar fi:

  • recapitalizarea economiei care să conducă la majorarea numărului de firme bancabile,
  • creșterea nivelului de educație financiară a managerilor de companii
  • îmbunătățirea pregătirii profesionale a personalului din bănci implicat în activitatea de creditare.

Sfârșitul erei banilor ieftini. Creditarea companiilor pe garanția statului a crescut miza

Avansul inflației s-a tradus prin majorări de dobânzi-cheie de politică monetară peste tot în lume, cu scopul de a reduce ritmul amețitor de creștere a prețurilor. În România, BNR a reluat ciclul de creștere a ratei cheie încă din octombrie 2021, Europa Centrală și de Est confruntându-se mai repede cu creșteri ale ratelor inflației.

(Citiți și: Cum a ratat România deceniul banilor ieftini. Își începe marile proiecte în deceniul banilor (foarte) scumpi”)

De atunci, dobânda-cheie a crescut cu patru puncte procentuale, la 5,5% pe începând din august. Deși dobânzile din piață i-au urmat imboldul, guvernatorul BNR acuzând chiar că băncile ”au sărit calul”, creșterea ROBOR-ului spre exemplu fiind nejustificat de mare, creditarea s-a menținut robustă.

Creditul bancar a cunoscut un avans de două cifre în primul semestru, principalul motor fiind, potrivit raportărilor băncilor, creditele corporate, susținute de programele guvernamentale de garantare (introduse în contextul pandemiei și continuate în contextul temerilor privind o eventuală încetinire economică).

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna iunie 2022 cu 2,2% față de mai 2022 (1,4% în termeni reali), până la nivelul de 352,8 miliarde de lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 17,5% (2,1% în termeni reali), potrivit celor mai recente date BNR.

Și statul a contribuit la rotunjirea profiturilor, cu un necesar uriaș de finanțare, la costuri în creștere

Creșteri s-au înregistrat și pe segmentul creditului guvernamental. Acesta a marcat un avans de 0,2% în iunie față de mai, până la 164,2 miliarde de lei. În raport cu iunie 2021, acesta a crescut cu 3% (-10,5% în termeni reali).

Această creștere s-a produs în contextul în care statul se împrumută la costuri tot mai mari. Dobânda medie pe termen lung – referință a nivelului de încredere a investitorilor în evoluția unei economii – a urcat în iunie la 8,74% pe an, cu 0,9 puncte procentuale în plus față de mai, de departe cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.

Statul are un necesar de finanțare de peste 145 de miliarde de lei în 2022, o bună parte din acesta fiind obținut de la băncile prezente la nivel local, în ciuda faptului că expunerea acestora este la limita superioadă.

Ponderea creanțelor asupra sectorului guvernamental în activele agregate ale sistemului bancar din România a crescut considerabil de la debutul pandemiei, până la 22,9% în martie 2022, fiind cea mai ridicată din UE.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: