În mod normal, când mai rămâne un an și jumătate dintr-un ciclu electoral de cinci ani, marea majoritate a noilor propuneri de politică sunt prezentate de executivul UE și sunt deja în parcurs legislativ.
Dar în acest ciclu electoral european, cu Suedia preluând președinția rotativă a Consiliului pentru următoarele 6 luni, situația nu stă deloc așa.
În cele ce urmează, o listă a priorităților președinției suedeze. În unele dosare sunt de așteptat progrese importante, dar și dosare în care progresul stă sub semnul întrebării.
Agendă deturnată a Comisiei von der Leyen
Agenda politică europeană a fost deturnată repetat: mai întâi de COVID apoi de războiul din Ucraina, de criza energetică și de inflație. În aceste condiții, prioritățile legislative anunțate în 2019 sunt departe de concretizare, Comisia Europeană având pachete majore de politici încă la stadiul de idee.
Ca toate celelalte președinții, Suedia promite să fie un broker onest, care se ocupă fără reținere sau interes de problemele în cauză. Dar, ca toate celelalte președinții, Suedia are prioritățile sale – și dosare pe care le-ar ține bucuroasă în sertar. Iar prezența democraților de extremă dreapta suedezi în noul guvern suedez va avea, foarte probabil, un impact asupra modului în care Suedia își va exercita rolul de conducere al Consiliului.
Dosarul războiului din Ucraina
O problemă geopolitică va domina cu siguranță și următoarele șase luni: Ucraina. Cum s-a întâmplat și cu președinția cehă, războiul va continua să influențeze toate deciziile UE, de la politica externă și de securitate până la energie și agricultură.
„Să ajutăm Kiev în eforturile sale nu este doar o obligație morală. Este o precondiție pentru a impune pacea durabilă în Europa.”, spunea în decembrie ministrul de externe al Suediei, Tobias Billström, la Atlantic Council. „Suntem gata să contribuim, să ajutăm Ucraina, să oferim cât mai mult sprijin politic, financiar, militar și umanitar posibil, atâta timp cât este necesar”.
Deși din punct de vedere tehnic Serviciul European de Acțiune Externă și șeful său, Josep Borrell, preiau conducerea în chestiunile de politică externă – prezidând consiliile Afaceri Externe extrem de importante – președinția suedeză va juca un rol cheie. În special, Suedia va fi însărcinată să încheie un acord cu privire la orice pachete de sancțiuni viitoare împotriva Rusiei. Suedia se confruntă cu o sarcină grea – mai ales dacă Ungaria continuă politica de blocare a deciziilor UE.
Un nou pact pe Migrație și Azil
În septembrie 2020, Comisia a prezentat o nouă propunere de reformă: Pactul privind migrația.
O problemă foarte delicată pentru multe țări ale UE. Blocul s-a luptat să reformeze regulile de azil începând cu criza migrației din 2015-2016, cu progrese reduse sau deloc. Această incapacitate de a găsi un consens a transformat migrația într-un ”călcâi al lui Ahile” al UE, expunând blocul la șantajul autocraților Lukașenko și Erdogan.
În ciuda lipsei unor progrese semnificative până acum, existau speranțe că președinția suedeză ar putea face pași către închiderea dosarului. Comisarul responsabil pentru migrație este Ylva Johansson, social-democrată suedeză. În plus, Suedia are unul dintre cele mai mari rate din Europa de solicitanți de azil pe cap de locuitor.
Aceste speranțe s-au ponderat odată cu noul guvern de centru-dreapta, care depinde de sprijinul partidului anti-imigrație al Democraților din Suedia. Noul guvern suedez a anunțat, în octombrie, o înăsprire a politicii privind migrația, atitudine care ar putea să se reflecte și în politica europeană.
Conectivitate în UE: reforma rețelei de transport transeuropene TEN-T
Lacunele și blocajele majore încă împiedică transportul fără probleme în UE. Planul TEN-T, o rețea de drumuri majore, căi ferate, căi navigabile și porturi construite conform standardelor comune, este un plan menit să rezolve acest impediment.
Ca un cadru pentru conectarea întregii Uniuni Europene, reforma TEN-T a devenit și mai importantă după invazia Rusiei în Ucraina. O revizuire a planurilor publicate de Comisie în iulie a avut ca scop consolidarea legăturilor cu Ucraina și Moldova, eliminând în același timp legăturile din rețea cu Rusia și Belarus. Războiul a făcut Europa să conștientizeze dureros necesitatea de a muta rapid trupele și echipamentele militare pentru a descuraja potențialele amenințări la frontierele UE.
Președinția cehă a reușit să cimenteze o poziție a Consiliului la începutul lunii decembrie. Comisia pentru transport a Parlamentului a planificat un vot în ianuarie și un vot în plen în februarie, așa că va reveni suedezilor să negocieze un acord. Sunt mari așteptări că acest lucru se va întâmpla, mai ales că Suedia a fost mereu în fruntea revoluțiilor din sector.
Nivelul următor al transportului verde
Noi standarde de CO2 pentru camioane și un pachet legislativ privind „transportul ecologic de marfă”, care va include planuri de creștere a capacităților feroviare ale UE, o revizuire a Directivei privind transportul combinat, o revizuire a regulilor privind greutatea și dimensiunile vehiculelor și o inițiativă privind ecologizarea flotelor corporative. Toate sunt doar câteva dintre dosarele pe care Comisia încă intenționează să le propună. Acestora li se adaugă regulamentul privind infrastructura combustibililor alternativi – ReFuelEU Aviation și FuelEU Maritime – încă în curs de negociere.
Problema Suediei, o țară care sprijină toate mișcările ecologiste, este doar volumul de muncă din acest domeniu. Cu atât de multe dosare de jonglat, la care se adaugă propunerile climatice de anul trecut deja în mișcare, Suedia ar putea preda majoritatea acestor dosare la sfârșitul mandatului lor de șase luni. Dar asta le lasă mai puțin timp să se ocupe de altceva…
Revizia legislației farmaceutice generale
Este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când UE își actualizează regulile de bază în domeniul farmaceutic. Ar putea fi o schimbare majoră a unei industrii care, potrivit Comisiei, angajează aproximativ 800.000 de oameni și adaugă 110 miliarde euro la excedentul comercial al UE.
În centrul propunerii se află ambiția Comisiei de a reduce decalajul uriaș dintre estul și vestul blocului în ceea ce privește accesul la medicamente. Documentele inițiale arată că UE dorește să se bazeze mai mult pe presiuni pentru a determina industria să lanseze medicamente de ultimă oră pe toate piețele UE – nu doar pe cele mai bine plătite.
Inițial, propunerea legislativă a Comisiei trebuia să apară cândva în 2022. Un aviz negativ din partea Consiliului de control al calității din cadrul Comisiei a întârziat lucrurile și mai mult: acum, termenul oficial de apariție a propunerii este primul trimestru al anului 2023.
Ținând cont de dimensiunea și sensibilitatea dosarului, pare puțin probabil ca Suedia să avanseze semnificativ în acest plan.
Liberalizarea comerțului european
Suedia – UE în ansamblu – fac eforturi pentru a diversifica lanțurile de aprovizionare și pentru a consolida legăturile economice ale blocului în întreaga lume. Promovarea noilor fluxuri comerciale este esențială pentru a menține companiile și consumatorii pe linia de plutire, deoarece Europa se confruntă cu perspectivele recesiuneii și războiului comercial transatlantic.
Suedia va face eforturi pentru a menține comerțul neîngrădit din Ucraina către UE. Stockholm este, de asemenea, dornic să rezolve întârzierea acordurilor comerciale ale UE care încă așteaptă aprobarea Parlamentului European și a țărilor UE pentru a intra în vigoare, inclusiv pactele cu Noua Zeelandă, Chile și Mexic. De asemenea, va dori să continue discuțiile comerciale cu Australia, Indonezia și India.
Suedia speră să facă progrese și în semnarea acordului blocului cu țările Mercosur: Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay. De asemenea, ar putea încerca să actualizeze în sfârșit programul de acces cu tarife reduse al UE pentru țările în curs de dezvoltare pe piața UE, numit sistemul generalizat de preferințe.
Misiunea nu este ușoară: Țările dependente de agricultură ar putea încerca să strice impulsul nordic pentru un comerț mai liberal. De exemplu, Franța, Irlanda și Austria au rezerve cu privire la acordul Mercosur. Spania, Italia și Portugalia doresc să-și protejeze fermierii de importurile ieftine de orez. Și unele țări din UE sunt chiar nervoase cu privire la extinderea accesului fără tarife al Ucrainei la economia blocului.
O agricultură mai puțin toxică
Pesticidele sintetice, deși utile pentru protejarea culturilor de boli și buruieni, pot avea un impact negativ asupra mediului și sănătății umane. O propunere de regulament UE (Regulament pentru utilizarea sustenabilă a pesticidelor) urmărește să reducă la jumătate utilizarea acestora până în 2030.
Negocierile în Consiliu și în Parlamentul European nu au avansat prea mult de când executivul UE a venit cu propunerea, în iunie 2022. Capitalele europene au criticat proiectul de lege spunând că este „prea ambițios”, în timp ce comisiile de mediu și agricultură ale Parlamentului și-au petrecut ultimele luni disputându-și împărțirea dosarului.
Majoritatea diplomaților UE au cerut Comisiei să furnizeze date suplimentare despre impactul proiectului de lege asupra securității alimentare, argumentând că, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, acum nu este momentul să punem producția de alimente în primejdie.
Printre cele mai controversate probleme se numără țintele individuale de reducere a peticidelor pentru fiecare dintre cele 27 de țări, astfel încât să se atingă ținta de minus 50%.. Capitalele est-europene, în special, simt că sunt forțate să implementeze reducerea în aceeași măsură – sau chiar mai mare – ca și statele mai bogate ale UE – Spania, Franța și Țările de Jos – care folosesc de zeci de ani cantități imense de pesticide.
La fel ca cehii, este probabil ca suedezii să treacă acest ”cartof fierbinte” în mâinile următoarei președinții, cea spaniolă.
Reglementarea Inteligenței Artificiale
Reglementarea inteligenței artificiale a fost în fruntea listei de priorități a Comisiei von der Leyen.
Concepută pentru a reglementa tehnologia IA în diferite sectoare, legea ar interzice anumite utilizări (manipularea și exploatarea, stabilirea unui scor social și utilizarea de către poliție a recunoașterii faciale în locuri publice, cu unele excepții) și ar stabili reguli stricte pentru aplicațiile IA considerate „cu risc ridicat”.
Cehii au negociat o poziție de compromis între ambasadorii UE în noiembrie, care a fost aprobată de miniștri la începutul lunii decembrie. Tot ce trebuie să facă suedezii este să aștepte ca europarlamentarii să adopte o poziție și apoi să navigheze în triloguri.
În Parlament însă, dosarul se mișcă greu, deputații europeni fiind împărțiți pe subiectele cheie, chiar și în ceea ce privește definiția IA.
Iar lucrurile asupra cărora europarlamentarii par să fie de acord – mai puține excepții în numele securității naționale, limitarea accesului poliției la tehnologii IA și o posibilă interdicție generală a recunoașterii faciale – pun Parlamentul în conflict cu Consiliul.
Suedezii știu că mingea se află în prezent în terenul Parlamentului și că trilogurile vor fi prea complexe pentru a fi încheiate în timpul președinției lor. Acesta este unul dintre dosarele pe care președinția spaniolă le va moșteni foarte probabil.
Goana după cip-uri
Penuria de semiconductori care a apărut în timpul pandemiei a forțat Europa să conștientizeze că este prea dependentă de alții pentru elementele de bază ale tranziției digitale: cipurile. Tensiunile din jurul Taiwanului, un centru major pentru producția de semiconductori, s-au adăugat nevoii de relocare a producției.
Țările membre UE au convenit deja asupra unei poziții colective, dar marea problemă pare să fie deficitul de finanțare. Și diferența consistentă între ce își propune să investească Europa și investițiile deja anunțate ale competitorilor direcți- Statele Unite și China.
Dezbaterea bugetară nu este soluționată și suedezii vor vedea că aceasta apare din nou în timpul negocierilor cu Parlamentul.
Ambiția UE de a deține o cotă de 20% din producția mondială de cip-uri până în 2030 conține o eroare de sistem: există în UE un grup restrâns de țări care dețin cu adevărat o industrie a cipurilor (care ar fi singurele beneficiare ale noilor fonduri europene alocate) și multe state UE care doar consumă semiconductori. Acestea din urmă nu au prea mare miză în dosar, deci ar putea să-și negocieze votul.
Reforma regulilor fiscale
Așa-numitul Pact de Stabilitate și Creștere este una dintre pietrele de temelie ale UE și orice încercare de reformare a acestuia este întâmpinată cu rezistență.
Comisia și-a prezentat ideile pentru schimbare și speră la un consens între liderii UE la începutul anului viitor.
Reforma propusă urmărește să acorde țărilor cu datorii mari mai mult timp pentru a le reduce, termenul de revenire urmând să fie diferit, negociat cu fiecare stat în parte. Până în prezent, regulile privind reducerea datoriilor au fost stricte – reduceri anuale de 5% din excesul de datorie și amenzi de până la 2% din PIB pentru nerespectarea regulii – dar puțin aplicate.
Germania nu vrea însă să acorde libertate Comisiei să decidă bilateral cu țările UE ritmul corect de reducere a datoriilor. Chiar dacă poziția Berlinul este singulară în Europa, fără Germania la bord nu există nicio șansă de reformă.
Suedia nu are o miză în acest dosar- deși regulile sunt aplicabile în întreaga UE, ele sunt deosebit de stricte pentru țările din zona euro, din care Suedia nu face parte.
***
