evoluţie a activităţii eco-
nomice în societăţile democrate influenţată de
dinamica procesului electoral. Astfel, în prima parte
a mandatului, guvernanţii sunt înclinaţi să transpună
în practică promisiunile electorale (mai ales cele care
vizează un segment important al electoratului:
şomajul, inflaţia, presiunea fiscală etc.), prin aplicarea
unui pachet de măsuri care înviorează şi îmbună-
tăţeşte conjunctura economică. Cum economia are
reguli de joc clare, care induc efecte diferite de cele
scontate, atunci când sunt încălcate, urmează o etapă
inevitabilă în care guvernanţii aplică măsuri şi politici
economice de corecţie care să elimine unele anomalii,
care inevitabil înrăutăţesc conjunctura, inclusiv
gradul de ocupare, ponderea cheltuielilor publice în
P.I.B., revederea politicii fiscale şi a celei de protecţie
socială. Efectele favorabile ale acestor măsuri se vor
resimţi câteva luni înaintea viitorului scrutin electoral
pentru a obţine din nou susţinerea electoratului,
sensibil mai ales faţă de inflaţie, şomaj, fiscalitate.
Această idee simplă care corelează evoluţia
conjuncturii şi ciclului afacerilor de ciclul electoral
a generat o amplă literatură pro şi contra. Independent
de aceasta, nu se pot nega relaţiile dintre evoluţia
macroeconomică şi ciclul electoral (v. Conjunctură
economică).
