Strategia națională de vaccinare pentru perioada 2024 – 2030 a fost adoptată vineri prin Hotărâre de Guvern. Ea conține măsurile prin care autoritățile speră să obțină până în 2030 acoperirea vaccinală necesară pentru a fi eliminat riscul unor epidemii grave (de poliomelită, rujeolă, rubeolă etc.).
La finalul ședinței executivului, ministrul Alexandru Rafila a repetat că Strategia pentru vaccinare nu introduce obligativitatea imunizării:
„Aș vrea de la început să transmit un mesaj extrem de clar, n-are niciun fel de legătură cu obligativitatea vaccinării, deci nu prevede niciun fel de element legat de obligativitate, dar este o strategie care acordă sarcini, dacă vreți, instituțiilor publice, dar și medicilor, corpului medical în general, în ceea ce privește desfășurarea unei activități corecte de informare, să asigure resursele pentru vaccinare și să putem, la fel ca și predecesorii noștri, să ținem în frâu bolile transmisibile, bolile neinfecțioase care pot fi prevenite prin vaccinare. (…) Despre asta este vorba, despre nimic altceva și orice fel de altă interpretare nu are legătură cu realitatea, cu intenția sau cu conținutul acestei strategii.”
(Citește și: „Strategia vaccinării – scandal făcut de AUR la Ministerul Sănătății„)
Unde suntem, unde speră Ministerul să se ajungă prin aplicarea Strategiei
Programul Național de Vaccinare înregistrează performanțe încă moderate, cu acoperiri vaccinale situate sub țintele recomandate de OMS, iar analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 arată:
- vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%)
- acoperirile vaccinale împotriva difteriei, tetanosului şi tusei convulsive, precum şi împotriva poliomielitei şi a rujeolei (pojarului) au scăzut în perioada 2000 – 2017 cu circa 10% la copiii în vârstă de un 1 an, posibil prin lipsa cazurilor de boală în ultimii ani şi prin creşterea în influenţă a mişcării anti-vaccinare
- acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib și, respectiv, 1 doză de vaccin RRO se situează între 83,4% – 84,6% (sub ținta de 95%)
- pandemia Covid-19 a afectat atât programul național de vaccinare cât și acoperirea vaccinală atât datorită direcționării personalului medical în activitățile de combatere a pandemiei cât și scăderii adresabilității populației la vaccinare.
Țintele propuse până în 2030
Printre țintele asumate în această strategie se numără:
- o acoperire vaccinală peste 90% la toate vaccinurile incluse în programul național de vaccinare
- o acoperire vaccinală de 70% pentru vaccinarea de-a lungul vieții la grupele la risc pentru bolile prevenibile prin vaccinare
- creșterea cererii/acceptanței peantru vaccinare a populației
- menținerea statutului de țară care a eliminat rubeola endemică
- menținerea statutului de țară care a eliminat poliomielita
- eliminarea și menținerea eliminării rujeolei endemice
- prevenirea infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital
Principalele prevederi ale Planului de acțiuni prin care se speră atingerea țintelor din Strategie
- Promovarea de legislație care susține vaccinarea de-a lungul întregii vieți, inclusiv prin mecanisme de compensare și decontare a vaccinurilor.
- Asigurarea unui lanț de aprovizionare și distribuție sustenabil și bine controlat pentru vaccinuri și echipamente/su bstanțe conexe și gestionarea eficientă a vaccinurilor, în cadrul sistemului de aprovizionare a asistenței medicale primare. 50 de milioane de lei de la buget vor fi folosite pentru asigurarea echipamentelor necesare pentru respectarea lanțului de frig de la furnizor la beneficiarul serviciului de vaccinare, iar alte 56 de milioane – pentru ssigurarea de servicii de transport pentru vaccinuri până la furnizorii de servicii medicale.
- Alte 40 de milioane lei sunt necesare pentru constituirea unui stoc de rezervă obligatoriu de vaccinuri esențiale pentru sănătatea publică.
- 7 milioane de lei vor fi utilizate pentru dezvoltarea de soluții informatice adecvate pentru interconectarea Registrului Național de Vaccinare (RENV) cu bazele de date naționale identificate.
- 7 milioane pentru trimiterea, prin intermediul RENV, a SMS – urilor către aparţinătorii legali ai copiilor ce urmează a fi vaccinaţi.
- 21 de milioane de lei pentru resursele umane necesare RENV și asigurării calității datelor RENV.
- 350 de milioane pentru” implementarea sistematică și riguroasă a programului național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare”.
- 25 milioane pentru activități de instruire pentru toate categoriile de profesioniști și activități de analiză a calității raportărilor în RUBT.
- 3 milioane lei – organizarea unor studii epidemiologice de seroprevalență pentru bolile prevenibile prin vaccinare.
- 3 milioane lei – realizarea de studii periodice de evaluare a cunoștințelor, atitudinilor și practicilor legate de vaccinare în rândul populației generale.
- 25 milioane lei – realizarea unui program de instruire profesională în domeniul promovării sănătății pentru profesioniștii din sistemul de sănătate publică.
****
