Deși alegerile din Franța au fost câștigate de către o alianță de stânga, a cărei compoziție se bazează pe partide extremiste, piețele n-au reacționat luni:
debandada politică ce se anunță la Paris salvează, pentru moment, și economia și bugetul Franței, câtă vreme câștigătorii alegerilor nu-și vor pute pune în aplicare programul.
Investitorii au fost îngrijorați că alianța de stânga dominată de Franța Nesupusă (LFI) – extrema stângă – condus de Jean-Luc Melenchon (foto) ar fi putut să coaguleze un guvern prin care să își pună în aplicare programul anunțat în timpul campaniei.
Cu o puternică tentă populistă, programul nu vizează reducerea deficitului structural și nici nivelul datoriei publice care depășește deja 110% din PIB. Dimpotrivă, conform calculelor efectuate de Bloomberg Economics, deficitul bugetar la finalul mandatului, în 2027, ar fi ajuns la peste 6% din PIB iar datoria publică ar urca la peste 125% din PIB.
LFI a promis că va anula reforma pensiilor inițiată de Emmanuel Macron, va majora salariul minim pe economie și salariile angajațiilor din sectorul public, va reduce impozitele pentru cei cu venitrui mici și va crește impozitul pe venit cu până la 90%, măsuri care nu fac decât să majoreze deficitele.
Însă faptul că Alianța de stânga nu a ajuns să dețină majoritatea pentru a forma un guvern și implicit imposibilitatea de a-și pune în aplicare programul a liniștit piețele financiare și de capital care mizează pe o perioadă de continuitate.
Prețurile acțiunilor și acțiunilor au revenit pe creștere luni dimineață, după scăderile inițale, pe măsură ce investitorii au analizat rezultatele alegerilor de duminică care au lăsat Franța cu un parlament în care niciun partid nu deține majoritatea și cu perspectiva unor negocieri de durată pentru formarea unui guvern, dar lipsit de capacitatea de a lua decizii care să schimbe fundamental politica fiscală.
O victorie surprinzătoare a alianței partidelor de stânga, generată de înțelegerea dintre Jean-Luc Melenchon și Emmanuel Macron, a stopat ascensiunea partidului populist de dreapta condus de Marine le Pen, însă niciun grup politic nu a reușit să-și asigure majoritatea pentru a guverna Franța. Iar negocierile între extrema stânga, câștigătoarea a celor mai multe locuri în parlament, liberalii de centru ai lui Emmanuel Macron și populiștii de dreapta ai lui Le Pen, pentru formarea unui guvern de uniune, nu se întrevăd deocamdată la orizont.
Investitorii nu cred că Frontul Popular își va implementa programul economic
Piețele franceze și-au revenit după scăderile inițiale, deoarece investitorii mizează pe lipsa unei majorități clare ceea ce va obliga viitorul guvern la compromisuri, și eliminarea măsurilor economice extreme.
Indicele de referință al bursei franceze, CAC 40, a crescut cu 0,5% după ce a scăzut cu până la 0,6% în tranzațiile timpurii. Randamentul obligațiunilor emise de statul francez a fluctuat foarte puțin, în cazul celor cu maturitatea la 10 ani randamentul fiind de 3,2%. De asemenea, cursul euro s-a stabilizat după o ușoară depreciere în primele ore de tranzacționare.
Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze pe 10 ani și cele germane, o măsură a riscului de creditare, se situează la aproximativ 70 de puncte de bază, sub nivelurile observate la apogeul atins luna trecută după anunțarea oragnizării alegerilor anticipate, subliniază AP.
Marile companii franceze au expunere redusă pe piața internă
Revenirea rapidă a indicelui bursei franceze CAC 40 se explică parțial și prin faptul că majoritatea acțiunilor componente au o expunere pe piața internă relativ limitată, coform Bloomberg.
La sfârșitul anului trecut, LVMH – cea mai mare companie din Franța – a realizat în Franța doar 8% din venituri, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Goldman Sachs consideră că acțiunile incluse în calculul indicelui CAC 40 în ansamblu, obțin doar 15% din venituri pe plan intern. Cele mai mari 10 companii care compun indicele bursier de referință (CAC 40) au o expunere de o singură cifră.
Programele Noului Front Popular și al Adunării Naționale presupun creșterea deficitului bugetar
Liderul Noului Front Popular de extremă stânga, Jean-Luc Melenchon a declarat că rezultatul alegerilor este o „ușurare imensă pentru majoritatea oamenilor și a cerut demisia imediată a premierului, conform AP.
Melenchon spune că guvernul Frontului Popular își va respecta programul anunțat și nimic altceva decât propriul program, și refuză orice negociere cu partidul lui Macron sau orice altă combinație. După cum notează Bloomberg, asta ar însemna, teoretic, unele schimbări perturbatoare ale politicii economice, anunțate de Melenchon:
- Anularea reformei pensiilor;
- Majorarea salariului minim;
- O rată de impozitare a veniturilor majorată până la 90%;
- Înghețarea prețurilor unor produse de consum de bază.
Deficitul bugetar în 2027, inclusiv efectele multiplicatoare fiscale (% din PIB)
Bloomberg Economics a calculat evoluția deficitului bugetar în funcție de politicile fiscale ale celor trei grupări politice care își împart parlamentul după alegerile de duminică. Astfel, în cazul în care Frontul Popular va reuși să-și pună în aplicare programul, deficitul bugetului general consolidat va depăși 6% din PIB în 2027 și chiar 7%, în cazul în care sunt excluse multiplicatorii fiscali ciclici pozitivi.
Partidul Rassemblement National (Adunarea Națională) al lui Marine le Pen prevede o politică fiscală mai strânsă, pentru îndeplinirea obiectivelor prioritare impactul bugetar fiind de -6% din PIB până în 2023 iar pentru aplicarea tuturor măsurilor anunțate deficitul va urca la peste 7% din PIB.
Centriștii lui Macron sunt singurii care prevăd încadrarea în ținta de deficit cerută de Comisia Europeană de sub 3% din PIB până în 2027, aplicând o politică de austeritate bugetară.
Extermele de stânga și dreapta mizează pe majorarea datoriei publice
Andrea Tueni, șeful tranzacționărilor la Saxo Banque France citat de Reuters, a spus: „Este o mare surpriză, este o adevărată lovitură pentru RN. Însă acest lucru nu este pozitiv pentru piețele de capital: Noul Front Popular care a câștigat cele mai multe voturi generează îngrijorări din cauza programului economic, care este perceput ca fiind cel mai slab de către piață”.
Ministrul francez al Industriei, Roland Lescure, oferă o analiză a motivului pentru care piețele sunt relativ calme în urma votului. „Bursa probabil că nu vede asta așa de rău faptul că Franța este blocată și nu avansează mai mult, dar nici nu dă înapoi prea mult”, a declarat el pentru France Info. Lescure a fost reales duminică parlamentar din partea alianței care îl susține pe Emmanuel Macron.
***
