Guvernul a aprobat joi Strategia pentru educația continuă a adulților, document ce ar trebui să ducă Români, de la o rată de participare în ultimele 4 săptămâni de 5,4% în 2022, la 17,4% rata de participare a adulților (cu vârste între 25 și 64 ani) la învățarea pe tot parcursul vieții, în 2030.
În 2022, România era mult sub rata medie a UE, de 11,98%.
Autorii Strategiei recunosc probleme sistemice ale sistemului de educație ce au dus la criza de competențe reclamată d emediul de afaceri: „România nu este într-o poziție bună în ceea ce privește competențele de lectură și calcul. Dincolo de rezultatele PISA sau de nivelul ridicat al abandonului școlar, care indică pregătirea insuficientă a tinerilor și, deci, probleme în sistemul formal de educație, situația persoanelor care au părăsit (prin absolvire sau abandon) sistemul de educație nu este, în ansamblul populației, încurajatoare. Chiar în lipsa unor date sistematice, există suficiente date „locale” sau efecte proxime care, luate împreună cu nivelul scăzut de investiții și distribuția profund inegală a resurselor de învățare, justifică necesitatea adoptării unor măsuri de intervenție pentru creșterea nivelului competențelor cognitive cheie în rândul adulților”.
Participarea la educație în România, dezastruoasă pe toate componentele
Contextul statistic pe care s-au fixat aceste ținte superoptimiste din Strategie:
- procente ridicate ale elevilor cu vârsta de 15 ani cu competențe scăzute de citire (40,8%), matematică (46,6%) și științe (43,9%)
- o rată redusă a absolvenților de învățământ terțiar (23,3%), aceasta rămânând cea mai scăzută din toate țările UE
- decalaj de performanță la matematică asociat cu statutul socioeconomic mărit, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil
- o mai mare segregare din punct de vedere al statutului socioeconomic; – rata mică de acces la educație timpurie pentru copiii de 0-3 ani (față de media UE: 35,2%)
- rata de părăsire timpurie a școlii aproape constantă (15,6%), la o distanță constantă de amploarea fenomenului la nivel UE-27, unde media este de 8,5%
- proporție redusă a persoanelor cu competențe digitale generale de bază sau peste nivelul de bază: 3,1% în 2019, comparativ cu media UE de 56%
- ponderea elevilor din învățământul secundar superior înscriși în sistemul de educație și formare profesională relativ ridicată (56,6% în 2020, peste media UE de 48,7%)
- expunerea proaspeților absolvenți la învățarea la locul de muncă este foarte limitată (7,1% în 2021, comparativ cu 60,7% la nivelul UE)
- cetățenii români se plasează pe ultimul loc în UE în ceea ce privește abilitățile digitale de bază
Obiceiul casei: Obiective înalte, buget „în limitele strategiei fiscal-bugetare”
Targetul fixat, singurul amintit în Strategie, prespune triplarea ratei actuale de participare la învățarea pe tot parcursul vieții, ceea implică un plan complex de acțiuni și, desigur, cheltuieli publice.
Proiectul de HG nu menționează însă niciunde costurile aproximative aferente atingerii acestei ținte. ci doar sursele potențiale:
Aceste activități „vor fi finanțate conform prevederilor legale și în limitele strategiei fiscal-bugetare în vigoare, din bugetele autorităților și instituțiilor publice cu atribuții în realizarea obiectivelor, în limita sumelor aprobate anual pentru această destinație și printr-o alocare eficace și suficientă de resurse prin utilizarea fondurilor de la bugetul de stat, a instrumentelor financiare ale UE sau a altor surse de finanțare”, se menționează în document.
Proiectul a fost elaborat de Ministerul Educației, principala instituție responsabilă cu implementarea, monitorizarea și evaluarea implementării documenului strategic aprobat joi. Ministerul Educației va colabora cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), partenerii sociali și reprezentanții societății civile, menționează Strategia.
****
