Durata medie de spitalizare a fost anul trecut de 6,9 zile/pacient, comparativ cu 7,2 zile în 2022, însă numărul pacienților internați cu spitalizare continuă a crescut cu peste 500.000, comparativ cu 2022, până la 3,772 milioane pacienți, conform datelor INS.
În creștere a fost și numărul internărilor de o zi din spitale, care au ajuns la 4,5 milioane, de la 3,485 milioane, în 2022.
Per total, în spitalele românești au fost internați anul trecut cu 1,3 milioane pacienți mai mulți comparativ cu anul 2022 când au fost tratați 7,7 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi.
Distribuția personalului medical, pe medii de rezidență:
Datele comparabile ce reflectă diferențele dintre rural și urban:
- în mediul rural au revenit 2.304 locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.167 locuitori la un medic de familie în mediul urban
- 3.971 locuitori la un medic stomatolog, comparativ cu 526 locuitori la un medic stomatolog în mediul urban
- 2.713 locuitori la un farmacist, comparativ cu 541 locuitori la un farmacist în mediul urban.
Numărul medicilor crește, România intră în mediile europene, raportat la populație
Promoțiile tot mai largi de absolvenți de medicină și rezidențiat se reflectă în evoluția numărului de medici – generaliști, de familie sau de diferite specialități – raportat la populație.
(Citește și: România, țara UE cu cei mai mulți absolvenți de Medicină raportat la populație. 75% pleacă. Matematica medicinei românești)
Astfel, unui medic, inclusiv medic de familie, i-au revenit în 2023, în medie, 262 locuitori, faţă de 267 locuitori în anul 2022.
Anul trecut, în România activau, conform datelor INS:
- 72.700 medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 1.400 faţă de anul 2022
- 21.200 medici stomatologi, în scădere cu 0,2 mii faţă de anul 2022
- 21.700 farmacişti, în scădere cu 0,9 mii faţă de anul precedent
- 20.200 asistenţi medicali cu studii superioare, în creştere cu 1.300 faţă de 2022
- 156.300 personal cu pregătire sanitară medie, în scădere cu 0,4 mii faţă de anul 2022
- 76.300 personal sanitar auxiliar, în scădere cu 0,3 mii faţă de anul 2022.
Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 71%, de 66,5% în rândul medicilor stomatologi şi de 89,7% în rândul farmaciştilor.
În anul 2023, faţă de anul 2022, numărul de medici (exclusiv medici de familie) a crescut cu 1.421, dintre aceştia, 97% fiind medici rezidenţi.
Specialităţile în care s-a înregistrat cel mai mare număr de medici au fost medicina de familie (12.471), medicina internă (3.259), ATI (3.218), pediatrie (3.178) şi medicina generală (3.028).
Diferențele dintre rural și urban se adâncesc încet, dar continuu
Discrepanța dintre accesul la servicii medicale în rural și cel din urban se adâncește în continuare, după cum arată noile date ale INS privind medicina de familie. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban – 6.200 cabinete, comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural.
Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori comparativ cu un cabinet din mediul urban.
În ceea ce privește cabinetele din rural, numărul acestora a scăzut la 4.084, față de 4.148 în 2022, astfel încât numărul mediu de locuitori arondați la o astfel de unitate a crescut la 2.232 de persoane, comparativ cu 2.194 în anul precedent.
A urcat mai puternic numărul de locuitori raportat la un medic de familie, de la 2.230 în 2022, la 2.304 în 2023.
Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate
O situație asemănătoare se constată și în cazul cabinetelor medicale independente de specialitate, al căror număr este de 17,3 ori mai mic în rural (793 cabinete), față de urban – 13.700 cabinete de acest tip.
În timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcţionat 13.700 cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost . În consecinţă, raportat la populaţia după mediu de rezidenţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 15,8 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban.
Rețeaua sanitară, în plină extindere
Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2023, de:
- 554 spitale, faţă de 544 spitale în anul 2022;
- 163 unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, cu 3 unităţi mai multe decât în anul precedent;
- peste 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 744 unităţi mai multe decât în anul 2022;
- aproximativ 17.000 de cabinete stomatologice independente, cu 605 unităţi mai multe decât în anul precedent;
- peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 178 cabinete faţă de anul 2022.
Dintre cele 717 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2023, numai 355 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 280 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).
Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de circa 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 92 de unităţi faţă de anul 2022, deservind, în medie, 1.910 locuitori.
(Citește și: ”România, țara UE cu cei mai mulți absolvenți de Medicină raportat la populație. 75% pleacă. Matematica medicinei românești)”)
****
