joi

30 mai, 2024

8 mai, 2024

Deficitul de forță de muncă din România este unul redus, comparativ cu celelalte state UE, dar deficitul de competențe este în creștere, constată analiza de țară privind convergența socială publicată miercuri de Comisia Europeană.

Sistemul de educație și emigrarea vor accentua acest deficit de persoane calificate, pe fondul restrângerii populației de vârstă activă, atrage atenția raportul, care analizează 7 țări, printre care și România.

Alarmă pe deficitul de competențe: e o problemă mai mare decât cel de forță de muncă. Motivele

În timp ce deficitul de forță de muncă rămâne scăzut în comparație cu alte state membre, cel de competențe este în creștere, observă analiza publicată de Comisia Europeană, care avertizează că acest deficit riscă să fie amplificat de scăderea populației active (o diminuare estimată la 23,7% până în 2050), de participarea scăzută pe piața forței de muncă, de emigrație, declinul demografic, precum și de ineficiența din sistemul de educație și formare profesională.


Aproape 80% din angajatori raportează dificultăți în ocuparea posturilor vacante, conform celui mai recent studiu privind perspectivele de angajare realizat de Manpower Group.

În pofida faptului că posturile vacante disponibile par a fi ocupate, există o provocare în găsirea de lucrători ce dețin setul de competențe adecvat, ceea ce indică deficitul de competențe și neconcordanțe între calificări și cererea de pe piața muncii.

Un alt aspect ce afectează ocuparea este nivelul de educație al populației (15 – 64 de ani), care este mai scăzut decât în alte state membre, mai constată Raportul:

În 2022, doar 17,1% din populație deținea o calificare de învățământ terțiar (față de 30,2% în UE).


Industria prelucrătoare, transporturile și TIC au fost în 2022 sectoarele cu cele mai mari deficite de forță de muncă , în termeni absoluți.

Previziunile Cedefop privind competențele pentru România din 2023 indică o creștere a deficitului de forță de muncă pe competențele adecvate până în 2035.

România și-ar putea crește ocuparea dacă activează grupurile cu prezență slabă pe piața muncii

Femeile, tinerii, persoanele slab calificate, persoanele cu dizabilități și romii sunt subreprezentați în cadrul  pe piața muncii.

Deși situația de pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit, rămân provocări importante, iar îmbunătățirea rezultatelor pe piața muncii pentru grupurile subreprezentate ar contribui în mod consistent la atingerea obiectivului național de ocupare a forței de muncă de 74,7 % până în 2030, menționează Raportul.

Documentul enumeră toate aceste segmente de populație ce ar putea fi activate prin politici sociale:

  • Șomajul în rândul tinerilor este ridicat (21,8% în 2023, față de 14,5% în UE). Similară este situația tinerilor care nu se află nici în câmpul muncii, nici nu sunt înregistrați în vreo formă de educație și formare profesională (tinerii NEET), care aveau o pondere de 19,3 % în 2023, față de 11,2 % în UE. Această rată NEET, de 19,3% din totalul tinerilor din România, era compusă în 2022 de 5,6% șomeri și 14,2% persoane inactive (față de 4,3% și, respectiv, 7,4% în UE).

  • În 2023, rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor era de 59,1% (față de o rată medie de 70,2% în UE). Decalajul ocupării pe sexe este cel mai mare din UE – 19,1 pp în 2023, comparativ cu 10,3 pp în UE.

  • Rata de ocupare a persoanelor slab calificate este de asemenea foarte slabă – 44,9% în 2022, comparativ cu 57,2% în UE -, semnificativ sub cea a persoanelor cu educație terțiară (89,5%). Cei cu cele mai reduse calificări se confruntă cu o înrăutăţire a rezultatelor la angajare, cu provocări în materie de competenţe care pun în pericol competitivitatea, dar şi echitatea şi convergenţa socială.

  • În plus, participarea persoanelor de etnie romă pe piața forței de muncă este deosebit de scăzută – 41% în 2021 – și se constată chiar o deteriorare constantă a acesteia.

De asemenea, documentul atrage atenția asupra participarea reduse a adulţilor (25-64 ani) la învăţare în ultimele 12 luni, care s-a situat la 19,1% în 2022, cu 13,3 puncte procentuale mai mare decât în 2016, dar mult sub media UE de 39,5%.

Participarea la activităţile de învăţare în rândul adulţilor este extrem de inegală, mai constată analiza – în cazul celor care nu au finalizat studiile liceale şi de formare este de 10 ori mai puţin probabil să participe la învăţare, comparativ cu cei cu studii superioare în 2022 (3,9% faţă de 41,2%).

Decalajele de ocupare dintre regiuni

Decalajul de ocupare a forței de muncă dintre regiunea cu cea mai ridicată rată (București – Ilfov, 79,9%) și cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă (Sud-Vest-Oltenia, 61,8%) era de 18,1 pp în 2022.

Ocuparea forței de muncă în regiunile București-Ilfov și Centru s-a îmbunătățit în ultimii ani, inclusiv datorită investițiilor străine, dar a stagnat sau a a scăzut în celelalte regiuni, mai ales în regiunea Nord-Est (69,4% în 2022).

Risc semnificativ de sărăcie la locul de muncă

Datele cantitative și calitative disponibile evidențiază provocări legate de riscurile ridicate de sărăcie sau de excluziune socială, în special pentru copii, persoanele care trăiesc în zonele rurale, femeile și grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele cu handicap și romii, concluzionează Raportul.

Documentul menționează că rata riscului de sărăcie în muncă este substanțial mai mare în România decât în alte state membre (14,5% vs. 8,5%, în 2022), în special în cazul lucrătorilor cu normă incompletă (56,0 % față de 12,2 % pentru lucrătorii cu normă întreagă).

Principalele concluzii:

  • Chiar dacă aceste riscuri s-a redus în ultimul deceniu, impactul transferurilor sociale (altele decât pensiile) asupra reducerii sărăciei rămâne mult sub media UE, iar asigurarea unui acces efectiv la protecție socială și, de asemenea, adecvarea acesteia rămân provocări importante.

  • Participarea preșcolarilor la educație este scăzută, nevoile de îngrijire medicală ale acestora sunt ridicate, siar atisfacerea nevoilor de îngrijire pe termen lung rămâne o provocare.

  • În plus, se înregistrează rate ridicate de părăsire timpurie a școlii, în special în zonele rurale și în rândul comunităților marginalizate, însoțită de o incidență ridicată a tinerilor care nu sunt nici în educație, nici în câmpul muncii și nici în formare profesională (tinerii NEET).

  • Pe piața muncii, în pofida unor îmbunătățiri importante, rata de ocupare a forței de muncă rămâne scăzută, în special pentru femei, persoanele cu dizabilități, tineri, persoanele slab calificate și romi, iar riscul de sărăcie la locul de muncă este semnificativ.

  • În același timp, rata șomajului pe termen lung este ușor peste media UE, dar ponderea șomajului de lungă durată s-a îmbunătățit. Se semnalează deficite de competențe, în timp ce capacitatea instituțiilor publice de ocupare a forței de muncă și eficacitatea politicilor active pe piața muncii sunt limitate.

  • În pofida progreselor înregistrate, România are posibilitatea de a continua eforturile în ceea ce privește sănătatea, îngrijirea pe termen lung, educația, serviciile sociale și serviciile de pe piața muncii, pentru a se asigura că toate persoanele beneficiază de o șansă echitabilă pentru a-și atinge potențialul maxim.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: