miercuri

24 iulie, 2024

15 februarie, 2023

Peste 2,4 milioane de români inactivi, în timp ce deficitul de lucrători existent pe piața muncii în acel moment se cifra la peste 300.000 de persoane, conform studiului “Analiza Pieţei Muncii în România”, realizat de KPMG România, cu date la nivelul anului 2021, pentru Confederaţia Patronală Concordia.

2.412.290 de persoane, adică 21,9% din totalul populației inactive, se aflau în întreţinerea altor persoane sau a statului, sau se întreţineau din alte venituri (chirii, dobânzi etc.).

Radu Burnete: Fără forță de muncă România își va atinge limita de creștere economică

„Datele sunt îngrijorătoare, întrucât avem peste două milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra aceste două milioane de persoane pe piaţa muncii? Fără forţă de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România îşi va atinge repede limita creşterii economice. Eu cred că o mare parte din aceşti două milioane de oameni nu sunt inactivi.

(Citiți și: ”4 (mari) probleme structurale ale pieței muncii din România – comparație cu alte state: puțini, pe termen scurt, mulți ”speciali””)


Nu sunt, de fapt, aici. E ciudat să ai doar 500.000 de şomeri şi două milioane de inactivi. Este cumva şi un semnal către autorităţi că trebuie să lămuri acest lucru. Din câte putem să ne dăm noi seama, mulţi dintre aceşti oameni fie sunt sezonieri, alţii lucrează în alte ţări ale Uniunii Europene şi vin înapoi să facă munci agricole, fie au actele în continuare în România, dar în realitate dacă îi cauţi la adresă nu o să-i găseşti”, a declarat marți, la prezentarea studiului, Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

Deficitul cantitativ de forță de muncă va continua să crească

La finalul anul 2021, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri, în scădere faţă de nivelul anului 2020, când raportul era de 1 la 1,51. Studiul identifică un trend descendent, raportul menționând că degradarea acestui raport s-a menținut și în 2022, atât în mediul urban, cât şi în rural.

De asemenea, analiza menționează că deficitul cantitativ de forţă de muncă va creşte la 550.000 în 2023 (față de 300.000 în 2019), pe fondul migraţiei, marginalizării sociale şi declinului demografic care accen­tuea­ză îmbătrânirea populaţiei.

România se regăsea, în 2021, în grupul de şase state membre din UE 27 care înregistrau simultan spor natural şi sold migrator negativ, alături de Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Slovacia. Pentru întreaga perioadă 2011-2021, la nivel naţional, declinul natural a depăşit 1,1 milioane de locuitori.


Studiul s-a concentrat pe o serie de indicatori esenţiali privind piaţa muncii la nivel naţional şi în profil teritorial, grupaţi în jurul unor arii tematice, precum: tendinţe demografice cu impact in piaţa muncii, oferta şi cererea de forţă de muncă, prezentarea unor repere privind atât deficitul de forţă de muncă, cât şi salarizarea din România.

Piața muncii rămâne inflexibilă

Piaţa forţei de muncă din România rămâne inflexibilă, în condiţiile în care doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial, iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea, arată studiul.

Conform documentului, piaţa forţei de muncă din România rămâne inflexibilă, în condiţiile în care doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial, iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea.

“Pe de-o parte, acest lucru înseamnă mai multă stabilitate pentru cei cu contract de muncă full time, pe de alta, din rândul populaţiei inactive (unde sunt mai multe femei), a şomerilor, a pensionarilor, a tinerilor NEETs, care poate nu ştiu de ce anume să se apuce, putem integra mai mult sub formule mai flexibile, fie că vorbim de alte contracte de muncă atipice nereglementate în România. Totodată, există o tendinţă de creştere pentru self-employed – pentru care, spre deosebire de angajaţii cu normă parţială, trebuie să fie gândite mecanisme de protecţie socială”, arată analiza.

Muncitorii din state terțe ar putea popula un oraș de mărimea Ploieștiului

În ceea ce priveşte rata de emigrare, datele centralizate în analiza de specialitate relevă faptul că, deşi aceasta a stagnat în contextul pandemiei, atât numărul, cât şi nivelul de calificare al imigranţilor nu reuşeşte să acopere scăderea prin emigrare, soldul migraţiei internaţionale în anul 2021, fiind negativ, respectiv de minus 16.100 de persoane.

În topul regiunilor de origine a emigranţilor definitivi se înregistrează zonele cu cele mai mari salarii din România, constată analiza.

Pe de altă parte, cei aproximativ 240.000 de lucrători din afara Uniunii Europene (UE) veniţi în România în perioada 2017-2022 ar putea popula un oraş de dimensiunea Ploieştiului, însă cu o populaţie eminamente necalificată sau slab calificată, susţin realizatorii studiului.

Avem nevoie de muncitori din afara UE, întrucît “resursele interne raportate la emigraţia care va continua nemijlocit, nu vor putea compensa deficitul actual”, menționează autorii studiului.

Alte date din Analiza Pieţei Muncii în România:

  • Ponderea populaţiei cu nivel mediu de educaţie este în creştere, de la 37,1% în 2011 la 43,5% în 2021. La fel se întâmplă şi în cazul populaţiei cu nivel superior de pregătire (de la 12,9% în 2011 la 16% în 2021), însă “30% dintre aceştia se pierd la angajare”.
  • Rata de angajare în grupa de vârstă 20-34 de ani care au absolvit cu 1-3 ani înainte este de doar 70%, a treia cea mai scăzută din UE. În acelaşi timp, evoluţia ratei supra-calificării relevă o tendinţă de creştere a proporţiei lucrătorilor cu studii superioare ocupaţi în locuri de muncă ce nu necesită un grad de educaţie de nivel terţiar (2012-2020).
  • Pe segmentul salarizării, studiul KPMG şi Concordia arată că cel mai bine plătit angajat din România este bărbat, lucrează într-o companie privată cu capital străin din sectorul IT&C, în timp ce la polul opus se află un salariat din domeniul HoReCa, din Teleorman.
  • Cele mai ridicate valori ale câştigului salarial mediu lunar se înregistrează în companiile majoritar private şi în companiile cu proprietate integral străină, fiind în medie cu 47%, respectiv 35% mai mari decât media la nivel naţional.
  • Sectorul ITC a înregistrat cele mai mari creşteri de cost cu forţa de muncă: 11.208 lei/lună, cu 93,2% mai mare faţă de costul mediu lunar pe economie (2021).
  • La nivel regional, un salariat câştigă, în medie, cu 40% mai mult faţă de media naţională dacă este angajat în regiunea Bucureşti-Ilfov. Pe de altă parte, cel mai scăzut nivel salarial s-a înregistrat în Teleorman, cu 24,5% mai puţin decât câştigul mediu de la nivel naţional.
  • În perioada analizată, România se afla pe locul 2 în UE 27 în ceea ce priveşte soldul pozitiv al locurilor de muncă înfiinţate vs desfiinţate, diferenţa netă fiind de peste 140.000 de noi locuri de muncă înfiinţate.

”Automatizarea/digitalizarea va umple goluri, dar vor apărea altele”

“Pentru a fi absorbite, creşterile de costuri cu forţa de muncă ar trebui însoţite, cel puţin parţial, de creşterea productivităţii. Deşi cu o creştere accentuată în medie, sub lupă, creşterea productivităţii este concentrată într-un singur sector – tranzacţii imobiliare. Productivitatea muncii din România nu ţine, în fapt, pasul cu creşterea costului pe muncă. În acelaşi timp, impozitarea muncii rămâne a treia cea mai mare din UE.

O investiţie profitabilă a acestor contribuţii peste medie ar fi un sistem de educaţie care să scoată absolvenţii angajabili, ar fi un câştig pentru toată lumea. Fără forţă de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România îşi va atinge repede limita creşterii economice.

În timp ce automatizarea/digitalizarea va umple unele goluri, se vor crea alte goluri pentru cerere de noi specializări. La fel cum se vor crea goluri tot mai mari în sistemele de asigurări sociale. Dezideratul ar fi să nu avem niciun absolvent fără experienţă practică efectuată în primul an după absolvire, iar asta va însemna inclusiv o reaşezare regională şi contracte de muncă mai flexibile”, susţin realizatorii cercetării.

”Avem nevoie de lucrători străini calificați”

“Pe lângă simplificarea şi digitalizarea proceselor pentru încadrarea lor în muncă în România, avem nevoie şi de lucrători străini calificaţi. Politici şi măsuri relevante pot fi conturate doar dacă vom completa această radiografie cu o mai mare granularitate şi o componentă calitativă. Nu putem spera la o creştere economică solidă pe termen mediu fără o dezbatere consistentă despre cum creştem productivitatea muncii şi cum impozităm munca”, se menţionează în document.

Confederaţia Patronală Concordia (CPC) este confederaţia patronală reprezentativă pentru mediul de afaceri, ce reuneşte 16 industrii-cheie pentru economia românească, peste 2.200 de companii cu mai mult de 330.000 de angajaţi, care au o contribuţie totală de 26% din PIB.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Sa va dau un exemplu , mama are 62 ani , mai lucreaza dar la negru ca altfel nu o mai angajeaza nimeni , iar frati miu lucreaza in germania, asa ca aici sunt persoanele inactive.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Sa va dau un exemplu , mama are 62 ani , mai lucreaza dar la negru ca altfel nu o mai angajeaza nimeni , iar frati miu lucreaza in germania, asa ca aici sunt persoanele inactive.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: