Raportul de stabilitate financiară dat publicității de BNR arată că riscurile la adresa stabilităţii financiare care ar fi putut apărea din dinamica sau structura fluxurilor externe de capital se mențin în limite gestionabile, iar perspectivele indică păstrarea aceleiași caracteristici. Chiar și în condiții adverse puțin probabile, sistemul bancar va rezista.
- După producerea unor ieșiri de capital în lunile mai-iunie 2013, simultane celor consemnate pe alte piețele emergente, investițiile de portofoliu în România au revenit la niveluri apropiate celor anterioare reducerilor de expunere pe economiile emergente.
- Datoria externă a României pe termen scurt s-a înscris pe o traiectorie descendentă, reducându-se cu peste 12 la sută în intervalul decembrie 2011 – iunie 2013 (de la 22,8 miliarde euro la 19,9 miliarde euro). Mai mult, datoria externă pe termen scurt are o acoperire confortabilă în rezerva valutară internaţională, cea mai bună comparativ cu țările din regiune.
- La nivelul întreprinderilor cu pondere semnificativă în economia națională, datoria externă pe termen scurt a sectorului companiilor nefinanciare provine în proporţie de aproximativ 60 la sută de la firmele-mamă, evidențele arătând că acest tip de datorie s-a dovedit a fi printre cele mai stabile.De altfel, firmele care generează datoria externă privată a țării au o situație economico-financiară bună.
- O consecință a percepției favorabile a piețelor financiare față de România a reprezentat-o evoluţia cotațiilor pentru risc de neplată la nivel de țară, începând cu a doua parte a anului 2012. Acestea au revenit la valori apropiate de cele dinaintea crizei.
- Spread-urile CDS au scăzut de la valori de peste 450 puncte de bază în iunie 2012 la aproximativ 190 puncte de bază în octombrie 2013. Similar, spread-urile obligaţiunilor guvernamentale au urmat o evoluţie similară, de la valori de peste 500 puncte de bază în iunie 2012 la sub 270 puncte de bază în octombrie 2013).
- Finanţarea externă pe termen mediu și lung a companiilor nefinanciare provenind de la creditori din țări percepute de către piețele internaționale a fi afectate într-o măsură mai mare de criza datoriilor suverane (ţările GCIIPS – Grecia, Cipru, Italia, Irlanda Portugalia şi Spania) are o pondere moderată în total datorie externă pe termen mediu şi lung (15% în iunie 2013).
- În ipoteza unei evoluții nefavorabile a finanțării provenind din țările respective, impactul direct asupra economiei românești sau asupra sectorului bancar autohton prin canalul acestor firme debitoare cel mai probabil este redus, inclusiv datorită orizontului de timp pe care sunt scadente împrumuturile.
- Sectorul bancar românesc are o capacitate adecvată de a face faţă unui şoc moderat de nereînnoire a finanţărilor externe, datorită majorării stocului de active lichide din portofoliul băncilor, reducerii graduale a dependenței de finanţările externe (ponderea finanțărilor atrase din exterior s-a redus cu 5% în totalul pasivelor bancare nete iar raportul dintre credite și depozite s-a diminuat de la 119,1% în decembrie 2011 la 109% în august 2013).
- Procesul de dezintermediere a cunoscut o intensificare, însă a evoluat până în prezent ordonat. Expunerea băncilor-mamă faţă de filialele lor din România s-a redus cu 26,2% în intervalul decembrie 2011 – august 2013, fiind compensată prin atragerea de depozite de pe piața locală. Diminuarea expunerilor nu apare a fi fost principala constrângere activității de creditare, scăderea ușoară a finanțării acordate companiilor și populației (cu 2%, valoare ajustată pentru efectul de curs, în perioada decembrie 2011 – august 2013) fiind și o consecință a cererii mai reduse.
- BNR a implementat măsuri menite să consolideze capacitatea instituțiilor de credit de a face față unor evoluții nefavorabile ale fluxurilor externe de capital. De reținut sunt menținerea la niveluri adecvate a indicatorilor prudenţiali ai sectorului bancar privind solvabilitatea și gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante și lărgirea colateralului eligibil, inclusiv pentru operațiunile de politică monetară în scopul furnizării de lichidități în caz de nevoie sectorului bancar.
- Nu în ultimul rând, trebuie subliniat că România a încheiat cu partenerii internaționali (UE-FMI-BM) un nou acord preventiv în sumă totală de circa 4 miliarde euro. Aceste resurse ar putea fi trase la solicitarea României doar în cazul unei deteriorări însemnate și neprevăzute a situației economice și/sau financiare.
În pofida prognozelor FMI care arată o creștere de peste 2%, în perioada 2013 – 2015 și o stabilitate a cursului de schimb, BNR a considerat necesară și o analiză a evoluțiilor posibile în cea mai negativă variantă imaginabilă. Exercițiul de testare la stres a solvabilității efectuat (altminteri, periodic de către BNR) s-a bazat pe un scenariu macroeconomic improbabil, caracterizat printr-o creștere economică negativă și o depreciere de peste 20% a leului în decursul următorilor doi ani în raport cu euro.
(Vedeți AICI Raportul integral al BNR privind stabilitatea financiară)
Rezultatele exercitiului au arătat că, până și în aceste condiții extreme, se va putea menține un nivel adecvat al capitalului bancar, în pofida unei scăderi semnificative a indicatorului de solvabilitate, de la 14,7% in iunie 2013 la 10,8% in iunie 2015. Ajustările de valoare pentru deprecierea activelor financiare ar crește cu aproximativ 27% in cazul expunerilor față de populatie și 31% în cazul expunerilor față de companii, valori acceptabile pentru păstrarea stabilității.
Urmărește-ne pe Google News
