miercuri

17 aprilie, 2024

18 noiembrie, 2022

Stabilitatea cursului leului față de euro  este puternic amenințată de deficitul de cont curent și depinde de atragerea fondurilor europene, iar media anului viitor este estimată la 5,06 lei / euro pentru anul viitor de analiștii Erste Group Research (EGR).

Deficitul de cont curent (diferența dintre plățile externe și încasări) a ajuns la recordul istoric de peste 20,18 miliarde de euro, la 30 septembrie, cu 60% mai mare decât în urmă cu un an, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

„Ne așteptăm ca deficitul de cont curent să ajungă la 9,1% din Produsul Intern Brut (PIB) și să scadă la 7,2% în 2023. Prin urmare, presiunea pe slăbirea leului se va menține”, spune un raport EGR emis vineri.


Politica valutară a BNR de stabilitate a monedei naționale a fost sprijinită de „sporirea interesului investitorilor pentru plasamente în titluri de stat denominate în lei, inclusiv în contextul noii majorări a ratei dobânzii de politică monetară a BNR”, spune raportul pe noiembrie privind inflația al băncii centrale.

Dar atractivitatea plasamentelor în titluri de stat în lei a dat deja semene de oboseală în septembrie.

Semnele răsturnării de tendință

„Rata de schimb leu/euro și-a inversat brusc traiectoria la finele primei săptămâni din septembrie”, iar „leul și-a corectat integral aprecierea față de euro acumulată în iulie-august, nivelul ratei de schimb leu/euro revenind pe palierul prevalent în trimestrul 2”, spune raportul BNR, emis săptămâna trecută.

În întreg trimestrului 3, leul s-a apreciat în raport cu euro cu 0,7 % în termeni nominali și cu 3,6 %în termeni reali, iar față de dolarul SUA, cu 5,6 % în termeni nominali și cu 3,0 % în termeni reali, pe fondul aprecierii monedei americane față de euro.


Titlurile de stat românești deveniseră vedeta pieței regionale. „Investitorii străini au constituit principalul factor al performanței titlurilor românești cu scadența la 10 ani, ponderea deținerilor lor crescând peste mediile istorice”, spune raportul EGR.

În condițiile marelui deficit de cont curent, lucrurile nu vor continua în același sens, dacă România nu va absorbi fondurile europene, mai ales cele prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), condiționate de reformele la care s-a angajat.

„Acest lucru este probabil să facă diferența între frânarea bruscă (a economiei) și trecerea ușoatră la o treaptă inferioară de viteză”, notează analiștii Erste.

Și doar așa, media cursului euro pe 2024 ar putea fi de numai 5,12 lei.

Dar rectificarea bugetară a luat bani de la cofinanțarea proiectelor pe bani europeni

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pierdut 3.815 milioane de lei, la rectificarea bugetară, bani care nu au avut la ce proiecte să fie folosiți pentru cofinanțarea alături de fondurile europene.

Aproape toată acestă sumă este programată pentru plata dobânzilor cu dobânzile la împrumuturile statului.

Mai rău, sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate prin PNRR s-au rectificat în minus cu 5,8 miliarde de lei.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Stie ERSTE media cursului pe 2024?! Ei nu stiu sa citeasca cursul in iulie. Aprecierea RON a fost doar in August. 4.9xxx. Dupa „estimarile” lor cursul ar fi trebuit sa fie peste 5 de vreo doi ani. Spor la citit…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Stie ERSTE media cursului pe 2024?! Ei nu stiu sa citeasca cursul in iulie. Aprecierea RON a fost doar in August. 4.9xxx. Dupa „estimarile” lor cursul ar fi trebuit sa fie peste 5 de vreo doi ani. Spor la citit…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: