joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

17 noiembrie, 2022

Guvernul a aprobat a două rectificare bugetară și ultima din acest an, deficitul bugetar a fost menținut la 80,1 miliarde lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB, ca urmare a modificărilor realizate de CNSP în ceea ce privește prognoza referitoare la produsul intern brut.

Veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu 522,1 milioane lei.

Conform prognozei macroeconomice de toamnă, realizată de CNSP, care stă la baza rectificării, este de așteptat ca PIB-ul să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 mld. lei în anul 2022 (față de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară).

Mai puține venituri din TVA și accize


Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, veniturile bugetului de stat pe anul 2022, se diminuează pe sold cu suma de 1,94 miliarde lei. Cea mai mare parte a scăderii provine din încasările de TVA, care se diminuează cu 1,56 miliarde de lei, “pe seama încasărilor comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021”.

O altă contribuție negativă la veniturile bugetului de stat este atribuită încasărilor din accize (-670 milioane de lei).

O sumă de 1,3 miliarde lei pe care statul nu o va încasa până la finele anului se referă la taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități.

“Scăderea veniturilor este influențată de aprobarea H.G. nr. 1139/2022 prin care se prevede încasarea în anul 2022 a 1,1 miliarde lei venituri aferente valorificării frecvențelor radio în noile benzi de frecvențe armonizate la nivel european pentru sisteme de comunicații mobile terestre de bandă largă 5G, față de estimarea inițială de 2,5 miliarde lei. Scăderea este ușor diminuată de influența pozitivă a taxelor pe jocuri de noroc (+96,6 milioane lei)”, explică Ministerul de Finanțe, în nota de fundamentare.


Pe de altă parte, încasările din impozitul pe profit vor crește cu 1,617 miliarde de lei, iar o sumă de 200 de milioane de lei în plus de încasat va proveni din “alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice”.

În același timp, un minus de 101 milioane de lei este așteptat la categoria “alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice”.

Mai multe încasări din suprataxarea companiilor energetice

Statul prognozează încasări suplimentare de aproape 3,7 miliarde lei a veniturilor nefiscale, în principal, din redevențe petroliere, dividende aferente exercițiului financiar 2021, venituri din dobânzi și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.

Încasări în plus de peste 2 miliarde de lei sunt prevăzute să fie încasate de la UE și/sau alți donatori  în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020, respectiv pentru programe operaționale finanțate în cadrul obiectivului convergență.

Dar, la sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate prin PNRR se rectifică în minuc cu 5,8 miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, explica miercuri, după ședința de guvern, că în rectificare „avem o restructurare a sumelor alocate ordonatorilor de credite pe PNRR, având în vedere și analiza pe care am făcut-o privind execuția sumelor din PNRR alocate pe credite bugetare, făcută de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.”

Potrivit acestuia, din acest motiv  apare o reducere a creditelor bugetare cu proiecte finanțate din PNRR cu suma de 7 miliarde de lei.

“Această sumă se pune în bugetul pe 2023, având în vedere noile etape stabilite prin creditele de angajament și prin angajamentele luate de către coordonatorii de reformă pe fiecare țintă și jalon în parte”.

Unde cresc cheltuielile

Cheltuielile bugetului de stat anul 2022, se majorează, pe sold, cu suma de 1,92 miliarde lei.

Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

  • Cheltuielile de personal se majorează, per sold, cu 221,6 milioane lei;
  • Cheltuielile cu bunuri și servicii se diminuează cu 759,4 milioane lei;
  • Cheltuielile cu dobânzile cresc cu 2.999,9 milioane lei;
  • Cheltuielile cu subvențiile se diminuează cu 23,1 milioane lei;
  • Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 597,5 milioane lei;
  • Alte transferuri se majorează cu 1.627,7 milioane lei;
  •  Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 1.161,3 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 se majorează cu 1.473,9 milioane lei;
  • Alte cheltuieli cresc cu 872,6 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 7.049,6 milioane lei;
  • Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se diminuează cu 177,1 milioane lei;
  • Fondurile de rezervă se majorează cu 900 milioane lei;
  • Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 51,1 milioane lei;
  • Cheltuielile de capital se majorează cu 72,8 milioane lei;
  • Împrumuturile acordate se diminuează cu 31,0 milioane lei;
  • Rambursări de credite externe și interne se diminuează cu 16,8 milioane lei.

Cine pierde bani

  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -3.815,2 milioane lei
  • Ministerul Sănătății: -1.063,2 milioane lei
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -538,8 milioane lei
  • Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: -514,8 milioane lei
  • Ministerul Afacerilor Interne: -383,6 milioane lei
  • Ministerul Energiei: -327,3 milioane lei
  • Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: -186 milioane lei
  • Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: -109,7 milioane lei
  • Secretariatul General al Guvernului: -90,9 milioane lei
  • Serviciul de Telecomunicații Speciale: -85,6 milioane lei
  • Ministerul Educației: -80,0 milioane lei
  • Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: -76,5 milioane lei.
  • Senat: -4,7 milioane lei
  • Camera Deputaților: -11,1 milioane lei
  • Înalta Curte de Casație și Justiție: -4,69 milioane lei
  • Curtea de Conturi: -38,7 milioane lei
  • Ministerul Sportului: -2,9 milioane lei
  • Ministerul Culturii: -24,5 milioane lei
  • Agenția Națională de Integritate: -1,5 milioane lei
  • SRI: -15,5 milioane lei
  • Academia Română: -22,6 milioane lei
  • ANSVSA: -52,3 milioane lei
  • ICR: -3,7 milioane lei
  • CSM: -38,8 milioane lei
  • AEP: -1 milion lei
  • AAAS: -9,9 milioane lei
  • Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: -3 milioane lei.

Cine primește fonduri suplimentare

  • Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: +1.492,3 milioane lei
  • Ministerul Finanțelor: +334,4 milioane lei
  • Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +376,6 milioane lei
  • Ministerul Economiei: +103,4 milioane lei
  • Ministerul Justiției: +90,0 milioane lei
  • Ministerul Afacerilor Externe: +71,8 milioane lei
  • Serviciul de Protecție și Pază: +20,4 milioane lei
  • Administrația Prezidențială: +11,6 milioane lei
  • Ministerul Public:+21 milioane lei
  • SIE: +6,1 milioane lei
  • SPP: +20,3 milioane lei
  • Societatea Română de Radiodifuziune: +12 milioane lei
  • TVR: +12 milioane lei.

În cazul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale sunt prevăzute alocări suplimentare de 6.870,8 milioane lei, din care:

  • +3.000 milioane lei Dobânzi,
  • +900 milioane lei Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului,
  • +1.319,8 milioane lei Contribuția României la bugetul UE,
  • +200 milioane lei Transferuri către întreprinderi în cazul schemelor de ajutor de stat,
  • +1.300 milioane lei Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 pentru asigurarea sumelor necesare finanțării proiectelor pentru beneficiari și/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene.

Potrivit profit.ro, în ședința de guvern față de proiectul pus în dezbatere anterior au fost făcute unele modificări.

Astfel, Ministerul Educației va primi suplimentar 320 milioane lei (cheltuieli personal, sentințe judecătorești și burse elevi), iar Ministerul Culturii o sumă de 55 milioane lei.

În același timp, Ministerul Sporturilor va primi încă 47 milioane lei, în special pentru finanțarea premiilor acordate sportivilor și finanțarea federațiilor.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: