Rata anuală a inflației măsurată după indicele prețurilor de consum s-a menținut pe o traiectorie ascendentă și în trimestrul trei, dar în mod vizibil și-a încetinit viteza de creștere, a precizat guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, noiembrie 2022.
”Avem mai mulți factori care au contribuit la creșterea inflației, în mod deosebit efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia. Dacă în trimestrul precedent am avut efecte directe, contribuția energiei în cadrul indicelui, acum sunt efectele indirecte, adică transmiterea majorării costurilor cu energia în costurile altor produse și până la urmă în prețurile de consum”, a comentat Mugur Isărescu.
La această tendință a contribuit și seceta severă din acest an, nu numai din România, ci și din Europa, dar și continuarea conflictului armat din Ucraina.
Guvernatorul a precizat că dacă ne uităm pe ultimele luni, observăm că inflația s-a plimbat între 14% și 16%. Creșterile lunare s-au plimbat între 1% și 1,3%, comparativ cu creșterea majoră din luna aprilie și deci, s-a conturat un platou pe care îl vedem mai bine dacă refacem graficul și mergem din aprilie până în prezent.
”La așezarea inflației IPC pe un platou, contribuție importantă au avut evoluția stabilită a componentei energie electrică, gaze naturale și o influență dezinflaționistă a grupei combustibililor. Inflația CORE2 ajustat și-a continuat creșterea în această perioadă”, a precizat Mugur Isărescu.
Șocul inflaționist din Europa a îmbunătățit poziția României
El a precizat că pe parcursul a mai puțin de trei ani (din noiembrie 2019, când România era ”campioană” europeană la inflație, n.r.) România și-a îmbunătățit situația față de alte state europene.
”Inflația a continuat să crească și acesta este un lucru nefericit, dar comparativ cu alte țări europene, suntem pe poziția zece. Avem nouă țări cu inflație mai ridicată decât noi, inclusiv țări în zona euro”, a declarat guvernatorul.
- Mai observăm că la această temperare relativă a creșterilor de prețuri, alături de petrol au mai contribuit și piețele metalelor, alimentelor și îngrășămintelor, unde s-a constatat o anumită detensionare, mai puțin la alimente, dar și acolo, mai ales la produsele agricole constatăm o anumită detensionare.
- Prețurile producției industriale de pe piața internă sunt însă la niveluri foarte mari. Mai devreme sau mai târziu ele se transmit în prețurile de consum, dar observăm și aici în ultimele luni o ușoară calmare a majorărilor de preț.
Isărescu: Nu ne așteptam la o transmise atât de rapidă a costului energiei în prețurile de consum
În ceea ce privește componentele inflației de bază, CORE2 ajustat, acesta a fost puternic influențat de efectele șocului energetic.
”Aș putea spune că au depășit semnificativ ceea ce am anticipat noi la Banca Națională și ceea ce am anticipat eu. Am trăit în această perioadă de când sunt guvernator mai multe efecte ale majorării prețurilor la energie, la țiței. M-am și exprimat la începutul anului că nu e de glumă cu prețul la energie. Sunt componentă cvasi-permanentă în aproape toate costurile. Transmiterea majorării prețurilor la energie asupra celorlalte produse și mai ales la produsele alimentare a fost mai rapidă decât ne-am așteptat”, a precizat Mugur Isărescu.
La bunurile nealimentare, transmiterea a fost mult mai mică, iar la servicii aproape deloc.
”De aici și percepția că inflația este mai mare, pentru că a lovit populația la buzunarul cheltuielilor curente.”
Mugur Isărescu
Din calculele BNR, energia a generat circa zece puncte procentuale din creșterea prețurilor la energie.
”Niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în prețurile finale”, a avertizat guvernatorul. ”În trecut a fost mai degrabă prețul la petrol, acum le avem pe toate, și petrol, și gaze naturale, și energie electrică. În trecut erau mai limitate, acum majorările au fost de amploare, mai ales la gaze naturale.”
Creșterea a fost peste așteptări, dar a venit din consum
Pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie cu evoluțiile pe plan internațional și cu impactul recesionist pe care îl are inflația și întărirea politicii monetare, a declarat guvernatorul.
”Deviația PIB-ului a fost mai mare pentru că și creșterea economică în semestrul unu a fost mai mare decât ne așteptam. Vedem un trafic intens pe toate șoselele țării. Ne-am uitat și la călătoriile în străinătate. Toate arată consum major. Creștere economică mai mult pe consum, mai puțin pe investiții. Sperăm că de acum încolo cu atragerea fondurilor europene să se inverseze acest raport”, a spus Mugur Isărescu.
Măsurile de întărire a politicii monetare au moderat creditarea, cu excepția finanțării pe termen scurt a companiilor, în asociere cu problemele de lichiditate ale acestora, induse de creșterea costurilor de producție.
”Creditul în general este stagnant. A crescut numai acolo unde lichiditatea s-a simțit cel mai puternic ca fiind strânsă, la nivelul societăților”, a spus guvernatorul.
Deși dobânda de politică monetară e mai redusă, dobânzile ”din piață” sunt similare cu cele din regiune
Evoluția dobânzilor de politică monetară și a ”ROBOR”-urilor din regiune arată că dobânzile din piață sunt similare cu cele din regiune.
”Suntem în grup. Nu am sărit cu ROBOR-ul peste ce s-a întâmplat în alte țări. Mai mult, am venit cu rata de politică monetară treptat fără mișcări brutale. Ne-am apropiat în prezent de Cehia și Polonia. Nu ne comparăm cu Ungaria pentru că ei trebuie să facă față unei crize valutare. Credem că a fost o abordare mai bună. Am utilizat în schimb și celelalte trei instrumente de politică monetară. Am fost activi în acest sens”, a explicat Mugur Isărescu.
Băncile nu câștigă în această perioadă din dobânzi
El a precizat că politica BNR a dus și la o restrângere semnificativă a marjelor băncilor comerciale.
”Ținând lichiditatea strânsă și acționând și asupra politicii monetare am îngustat foarte mult ecartul dintre dobânzile la depozitele pentru populație și creditele pentru populație. Băncile comerciale nu câștigă în această perioadă. Ideea că au profituri excesive trebuie nuanțată”, a spus Isărescu.
”Sursa din care pot să facă profit, adică ecartul dintre dobânzile la activ și pasiv a fost micșorat pe ambele părți, și pe partea populației și pe partea corporate. N-am fost codași la majorarea dobânzilor la populație. Suntem sub nivelul din Ungaria, care are situația la care ne-am referit deja”, a mai precizat guvernatorul.
Principala temere a guvernatorului: anticipațiile inflaționiste
”Unde avem probleme mari, la anticipațiile inflaționiste. Acestea depind și de maniera în care societatea percepe viitorul. Analiștii bancari văd inflația pe la 9%. Operatorii economici sunt ceva mai pesimiști în ceea ce privește viitorul inflației. Este normal”, a precizat guvernatorul, adăugând că ”cel mai mare necaz pe care îl vedem este dezancorarea anticipațiilor inflaționiste. Dacă se întâmplă la casele mari, BCE, Fed, Banca Angliei, bineînțeles că ne va afecta și pe noi.”
El a avertizat că se așteaptă la o încetinire semnificativă a economiei în a doua parte a anului viitor, când vom intra pe deficit de cerere.
”Declinul excedentului de cerere este la fel de rapid. În partea a doua a anului viitor intrăm pe deficit de cerere. S-ar putea ca acest deficit de cerere, dacă nu va fi compensat de investiții mai mari din fonduri europene să încetinească mult mai puternic creșterea economică. Nu ne dorim acest lucru”, a avertizat Mugur Isărescu.
În opinia sa, o potențială recesiune va avea efecte negative asupra veniturilor fiscale, într-un moment în care România trebuie să realizeze o corecție a finanțelor publice.
***
