Un superminister pentru liniștea Coaliției: SGG

Aparatul de lucru al Guvernului s-a transformat, în ultimele 2 luni, într-un adevărat superminister:
s-a scindat în două entități distincte, arondate principalelor partide din coaliție -m ambele cu puternice competențe atât politice cât și economice.

Secretariatul General al Guvernului (SGG), alocat PSD, se transformă într-o suprastructură, cu atribuții extinse – va implementa și superviza segmente din PNRR.
De cealaltă parte, Cancelaria premierului – aflată până acum în subordonarea SGG – a dobândit personalitate juridică și drept de inițiativă legislativă, și urmează a avea mai multe departamente în subordinea sa. Noua cancelarie e alocată, firește, Premierului PNL. Lucrul care mai leagă Cancelaria de SGG este finanțarea.

Departamentele care vor fi înființate sau vor trece la Cancelarie vor fi prezentate într-o viitoare HG de organizare și funcționare , dar printr-o OUG adoptată joi, Cancelaria a primit deja sarcina operaționalizării Centrului de Securitate Ciberbetică al UE.

SGG își extinde, însă, atribuțiile și în domeniul fondurilor europene, conform unei HG ce a fost publicată în Monitorul Oficial pe 30 decembrie, deși consultarea publică pe acest proiect de hotărâre avea ca termen limită data de 9 ianuarie 2022.

Această HG reprezintă o mică parte din cadrul legislativ secundar necesar implementării Programului Național de Redresare și Reziliență și, într-o mare măsură, conține prevederi ce decurg din rolul uriaș distribuit SGG-ului prin PNRR.

SGG își adjudecă PNRR-ul, odată cu atribuțiile luate de la ministerele implicate

SGG devine prin această HG un actor important în mecanismul PNRR, intersectându-se cu activitatea mai multor ministere.

HG îi distribuie SGG mai multe atribuții în domeniu, precum:

• desfășoară activități în sfera proiectelor finanțate din fonduri europene nerambursabile și alte fonduri externe
• coordonează și implementează reformele și/sau investițiile aflate în aria de responsabilitate a Secretariatului General al Guvernului, prevăzute în cadrul PNRR
• coordonează gestionarea contribuției financiare acordate României din Rezerva de ajustare la Brexit
• monitorizează și evaluează implementarea măsurilor ce revin autorităților și instituțiilor naționale responsabile cu atribuții în domeniul schimbărilor climatice în vederea asigurării coerenței cu obiectivul privind neutralitatea climatică stabilită la nivelul Uniunii Europene, conform prevederilor Regulamentului (UE) 1.119/2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice («Legea europeană a climei»), conform obligațiilor Secretariatului General al Guvernului asumate în Planul național de redresare și reziliență, și prezintă periodic Comisiei Europene stadiul măsurilor realizate
• este punct național de contact DG REFORM de la nivelul Comisiei Europene și implementează în România Instrumentul pentru asistență tehnică, coordonând procesul de accesare a fondurilor în cadrul Programului de către autoritățile naționale, îndeplinind rolul de autoritate coordonatoare în înțelesul Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare

Conform PNRR, este nevoie de întărirea coordonării la Centrul Guvernului (CoG) printr-o „abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și al dezvoltării durabile”.

Este una dintre reformele asumate de România prin PNRR și presupune, conform Planului Național, „un mecanism de coordonare și implementare a Pactului Verde European, mecanism ce va fi condus de SGG și Administrația Prezidențială„.

Fostul ministrul al MIPE Cristian Ghinea a explicat pentru cursdeguvernare.ro că au existat discuții îndelungate cu cei din Comisia Europeană pe subiectul coordonării PNRR, pentru a nu se ajunge la un blocaj al acestui exercițiu masiv de reforme.

De asemenea, spune Cristian Ghinea, se va vor evita astfel situații precum în anii trecuți, când reprezentanți ai executivului UE nu știau cu cine trebuie să discute pe un anumit subiect.

„Acum sunt trei capete în joc: prim-ministrul, ministrul MIPE și secretarul general al Guvernului”, a mai spus Cristian Ghinea, care a adăugat:

„Acolo unde în lege există atribuții pentru Guvern, ca atare, este SGG, mai ales că premierul trebuie să asigure coordonarea implementării. Restul coordonării se face de către MIPE.

Aceste două puncte de coordonare, întâi MIPE și apoi SGG, sunt absolut vitale. Sper să nu se concureze. Dar faptul că PSD și PNL au fiecare câte unul, va încuraja concurența”.

Task force pentru monitorizarea și controlul companiilor de stat, prevăzut în PNRR

SGG are în subordine două companii importante din domeniul energetic – Transelectrica și Transgaz – care de câțiva ani au fost transferate de la Ministerul Energiei la cel al Economiei și apoi SGG, din cauza directivei europene ce interzice ca producătorii și transportatorii din domeniu să se afle în coordonarea aceleiași instituții.

HG 1.313 introduce două noi prevederi, după ce cea în care se menționa că SGG „exercită drepturile și îndeplinește obligațiile ce decurg din calitatea de acționar al statului român”:

• 7(1). exercită atribuțiile de autoritate publică tutelară pentru operatorii economici la care reprezintă statul în calitate de acționar, în conformitate cu prevederile legale privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privindguvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare
• 7(2). asigură aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare, și finanțarea cheltuielilor aferente acestei activități

Alineatul 7 (2) nu conține precizarea că asigură aplicarea OUG privind guvernarea corporativă doar la societățile în care reprezintă statul, iar Nota de funamentare justifică modificările într-un mod ce nu lămurește acest aspect:

„Secretariatul General al Guvernului exercită drepturile şi îndeplinește obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului român la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica“ – S.A., respectiv la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale „Transgaz“ – S.A. Mediaş. Totodată, în subordinea sa funcționează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Ca urmare, este necesar a se crea cadrul legal care să permită Secretariatului General al Guvernului să exercite atribuțiile de autoritate publică responsabilă pentru aspectele ce țin de securitatea infrastructurilor critice naționale și europene din sectorul energetic și din sectorul de securitate națională.”

PNRR-ul, însă, îi atribuie SGG un rol central legat de activitatea firmelor cu capital de stat – este instituția în cadrul căreia ar trebui să funcționeze un task-force pentru coordonarea și monitorizarea tuturor companiilor de stat.

Conform PNRR, autoritățile și-au propus „îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat prin reorganizarea și restructurarea companiilor și participațiilor statului, inclusiv cele de la nivelul UAT-urilor”.

Este o reformă ce vizează două aspecte principale, potrivit PNRR:

• eliminarea excepțiilor de la aplicarea guvernanței corporative
• crearea unui grup unic de supraveghere (task force) distinct la nivelul SGG cu responsabilități de monitorizare și coordonare suplimentare. Atribuțiile acestuia: monitorizarea și coordonarea companiilor de stat, introducerea unui nou sistem de indicatori de performanță pentru membrii consiliului de administrație al companiilor de stat, măsuri de auditare și derulare a planurilor de restructurare.

Investițiile prevăzute în PNRR la acest capitol, al consolidării guvernanței corporative a companiilor de stat:

• servicii de consultanță, asistență și training în procesul de reorganizare și restructurare a companiilor și participațiilor statului;
• selecție și recrutare pentru numirea în consiliile de administrație a unor profesioniști;
• servicii de consultanță și asistență în procesul de listare;
• servicii de consultanță și asistență juridică pentru acele proceduri judiciare care presupun constrângeri de mediu, ajutor de stat și reglementări la nivelul Uniunii Europene.

În momentul de față, Ministerul Finanțelor Publice este cel care monitorizează, în temeiul OUG 19/2011 și OUG 26/2013, întreprinderile la care autoritățile publice tutelare centrale și locale dețin participații, întocmind în fiecare an un raport cu situația acestora.

Monitorizarea MFP are ca obiect aplicarea guvernanței corporative și respectarea disciplinei financiare.

Departament pentru monitorizarea investițiilor în infrastructură

Proiectul de HG prevede înființarea unui Departament pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură.

Documentul nu precizează tipul de infrastructură și nu oferă niciun alt fel de detalii, în afară de faptul că departamentul nu are personalitate juridică și se va afla în subordinea prim-ministrului.

Un al doilea departament ce va fi creat este cel pentru responsabilitate socială comunitară şi grupuri vulnerabile,
structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, respectiv Departamentul pentru dezvoltare, promovare şi monitorizare proiecte de investiţii în infrastructură, structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului.

Cine conduce SGG

Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este Marian Neacșu (58 de ani), de la PSD, formațiunea căreia i-a fost alocat acest post în cadrul negocierilor din coaliție.

Economist, între 1988 și 2012 a lucrat la un IAS Slobozia și la câteva firme private, cel puțin două dintre ele fiind din domeniul morăritului și panificației.

În 2012 a intrat în Parlament, iar în 2019 a fost numit vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Curtea Supremă l-a condamnat cu suspendare, în 2016, pentru conflict de interese, întrucât și-a angajat ilegal fiica la biroul său de parlamentar.

Structurile, organele de specialitate ale administrației publice centrale și instituțiile publice subordonate SGG (aflate sau nu în coordonarea premierului)

SGG finanțează 26 de astfel de organe și instituții, iar printre ele figurează și:

• Corpul de Control al Prim-Ministrului
• Departamentul pentru dezvoltare durabilă
• Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO
• Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF
• Institutul Naţional de Statistică
• Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
• Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare
• Secretariatul de Stat pentru Culte
• Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră
• Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză
• Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice

Cancelaria premierului a primit personalitate juridică și drept de inițiativă legislativă

Cancelaria prim-ministrului, care a obținut personalitate juridică prin HG referitoare la SGG, a dobândit săptămâna aceasta și dreptul la inițiativă legislativă, printr-o OUG aprobată în ședința de joi a Guvernului.

„Cancelaria Prim-Ministrului are dreptul de a iniţia proiecte de acte normative pe domeniile aflate sub incidenţa atribuţiilor sale”, se arată în document.

Cancelaria mai primește și alte atribuții, precum și departamente ce se vor afla în subordinea sa, mai menționează OUG:

„În subordinea Cancelariei Prim-ministrului se pot înființa departamente, organizate ca structuri fără personalitate juridică, ale căror atribuții, organizare și funcționare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, conduse de secretari de stat, numiți și eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului”.

Printre departamentele din subordinea Cancelariei ar putea face parte și cel pentru Relația cu Republica Moldova, care nu mai apare pe lista instituțiilor coordonate de SGG.

Organizarea, funcţionarea, structura organizatorică, atribuțiile și numărul maxim de posturi se vor aproba prin hotărâre a Guvernului.

Modificările legislative privind Cancelaria au fost făcute „luând în considerare cerința funcționării în cele mai bune condiții a instituțiilor din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului, structură fundamentală în realizarea actului de
guvernare”, conform Notei de fundamentare a acestui OUG.

Cancelaria, responsabilă cu operaționalizarea European Cybersecurity Competence Centre

Cancelaria prim-ministrului va fi responsabilă cu înființarea Centrului Cyber al UE, conform OUG adoptată joi:

„Actul normativ aprobat prevede desemnarea Cancelariei Prim-Ministrului ca instituție responsabilă cu operaționalizarea ECCC (European Cybersecurity Competence Centre) și coordonarea Grupului de Lucru Interinstituțional GLI-CYBER”, conform notei de fundamentare.

Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice, Centrul CYBER al UE, este prima entitate europeană de pe teritoriul României.

Un fost prefect de Cluj, actualul șef al Cancelariei

Cancelaria este condusă de un secretar de stat cu rang de ministru – Mircea Abrudean (fost prefect al județului Cluj).

De asemenea, în Cancelarie există în prezent doi demnitari cu rang de secretar de stat:

• Paula Cristea – directorul de cabinet al prim-ministrului
• Jean-Dănuț Cărbunaru – purtătorul de cuvânt al Guvernului

***