Nerespectarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și criza energetică induc noi riscuri pe harta celor care amenință stabilitatea financiară a României, potrivit raportului pe această temă al Băncii Naționale a României (BNR), publicat vineri.
Este „ridicat și în creștere” riscul legat de „întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin PNRR”, spune BNR.
De asemeni, argumentul crizei energetice se adaugă la cel al pandemiei în cazul riscurilor privind tensiunile „la nivelul echilibrelor macroeconomice”, respectiv privind incertitudinile globale.
Toate cele 4 riscuri identificate de BNR în raportul din decembrie sunt ridicate, spre deosebire de raportul din iunie, când al patrulea era moderat.
Riscul sistemic al nerespectării angajamentelor din PNRR
România trebuie să realizeze mai multe reforme și să ia „măsurile necesare utilizării fondurilor puse la dispoziție prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, iar analiștiii BNR se tem că experiența reformelor anterioare se va repeta.
„Având în vedere parcursul reformelor economice din ultimii ani, instabilitatea politică și capacitatea instituțională redusă alimentează riscul de întârziere a implementării acestor programe cu efecte negative importante asupra economiei și sistemului financiar”, spune raportul BNR.
România nu va primi alocările periodice din cele 29,2 miliarde de euro promise potrivit PNRR, dacă auditurile semestriale ale Comisiei Europene nu vor constata respectarea angajamentelor.
Din alocările totale pentru reforme și investiții incluse în PNRR, 41% sunt alocate ajustărilor necesare tranziției către o economie favorabilă mediului și reducerii efectelor schimbărilor climatice, iar 21% sunt pentru digitalizare.
Criza energetică amplifică riscurile „severe” și „ridicate”
Riscurile la nivel global s-au accentuat în a doua parte a anului pe fondul accelerării prețurilor energiei.
Astfel că, „majorarea prețurilor din sectorul energetic, precum și perturbările lanțurilor de producție au creat noi presiuni asupra economiilor deja afectate de criza medicală”.
Criza energetică s-a adăugat la singurul „risc sistemic sever”, cel mai grav de pe harta BNR, acela al tensiunilor macroeconomice.
Criza energetică a devenit unul din principalele riscuri la adresa creșterii economice.
Este de așteptat ca deficitul bugetar „să se adâncească, dată fiind posibilitatea (…) introducerii de măsuri noi necesare combaterii efectelor crizei energiei (majorarea prețului la energie electrică și gaze naturale reclamând măsuri de sprijin pentru consumatorii finali)”.
BNR susține că „accelerarea investițiilor pentru susținerea tranziției energetice poate slăbi în viitor dependența de combustibilii fosili și, astfel, poate diminua riscurile generate de șocurile asupra prețurilor acestora”.
Riscul îndatorării private
Riscul de „nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental” rămâne ridicat, ca și în iunie 2021.
În Iunie 2020, riscul de nerambursare era „moderat”, iar în decembrie 2020 pandemia a creat suficient de mari incertitudini ca BNR să sară peste raportul periodic de la acea dată.
„Gradul mare de incertitudine privind evoluția economică, în condițiile prelungirii crizei medicale, și problemele importante cu care se confruntă sectorul companiilor nefinanciare în contextul actual au afectat cererea de credit dinspre acest sector”, spune BNR.
