luni

27 mai, 2024

9 noiembrie, 2023

Ședința de guvern de joi a fost amânată, din cauza controverselor apărute în coaliție referitor la impactul pensiilor în bugetul anului viitor, considerat de liberali prea mare.

Înainte de a intra în Palatul Victoria, preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat că este nevoie de o clarificare pe legea pensiilor, după ce ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că impactul ar fi de 55,6 miliarde de lei, iar suma pe care a primit-o de la Ministerul Finanțelor este diferită. Din calculele Ministerului Finanțelor, pensiile vor costa în 2024 cu peste 30 de miliarde de lei mai mult decât în prezent.

„Asta vrem să clarificăm, dacă a înţeles toată lumea că vorbim de cifre diferite şi dacă într-adevăr în baza de fundamentare a legii la nivelul Ministerului Muncii este cuprinsă această realitate a cifrelor”, a spus Nicolae Ciucă.

(Citește și: „Primele cifre din Bugetul 2024, anunțate de ministrul Boloș„)


Conform informațiilor pe surse apărute în mass-media, amânarea ședinței de guvern s-a impus după ce ministrul Marcel Boloș a refuzat să avizeze proiectul legii pensiilor publice, întrucât nu există surse nici măcar pentru indexarea de la 1 ianuarie 2024 a pensiilor.

Ministrul Finanțelor ar mai fi refuzat și semnarea revenirii la vechile plafoane de cash, pentru că se pierde sume pe care mizase deja instituția pentru a acoperi necesarul de bani pentru cheltuielile publice.

Cel mai mare impact, noul mod de calculare a pensiei

Cea mai mare parte a acestei majorări provine din schimbarea modului de calcul, pe următoarea formulă, care ia în calcul, practic, doar 25 de ani de contribuții, nu 35:

La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, mai prevede proiectul:

  • a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
  • b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
  • c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Impactul – pe 2024 și pe anii următori


Impact în 2024. Totalul la care s-a referit Ministerul Finanțelor, de 30 de miliarde de lei, este impactul pentru anul 2024, când vor avea loc două majorări ale pensiilor:

  • de la 1 ianuarie, pensiile se indexează cu 13,8%
  • de la 1 septembrie urmează majorarea generată de intrarea în vigoare a viitoarei legi a sistemului public de pensii, care va crește cu o medie de 40% pensiile actuale. Banii suplimentari se vor plăti doar patru luni – septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie.

Impact în 2025. Impactul de 55,6 miliarde de lei, despre care a vorbit ministrul Muncii reprezintă costul suplimentar, pe un an întreg, implicat de aplicarea viitoarei legi a pensiilor publice și înseamnă 3% din PIB.

Această sumă se va adăuga integral în 2025 la bugetul pensiilor. Dar, în afara acestui plus de trei pp din PIB, la cheltuielile cu pensiile din 2025 vor mai fi și sumele reprezentând indexarea pensiilor, la începutul anului, conform formulei: rata inflației plus jumătatea din creșterea salariului mediu pe economie.

200 de miliarde de lei, cheltuielile cu pensiile și cu drepturile de asistență socială, în 2024

„Discutăm de alocările pentru pensii și alocările ce țin de celelalte drepturi cu caracter social acordate populației, unde avem un buget de peste 200 de miliarde de lei care va fi alocat în 2024”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Bolos, marți, la Conferința ”Bugetul și finanțarea României în 2024: La ce să se aștepte economia?”, organizată de CursdeGuvernare.ro.

Ionuț Dumitru: Legea pensiilor dinamitează tot ce înseamnă construcție bugetară

Pensiile reprezintă azi peste 8% din PIB, iar 40% majorare înseamnă încă peste trei puncte procentuale din PIB pentru un an întreg. Sigur, vor intra în vigoare la 1 septembrie, o parte din creșteri, dar asta înseamnă, oricum, la un an întreg – peste 3% din PIB; ceea ce dinamitează tot ce înseamnă construcție bugetară”, a declarat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, marți, în cadrul Conferinței CDG ”Bugetul și finanțarea României în 2024: la ce să se aștepte economia?”.

Parte din majorarea ce va rezulta din aplicarea viitoarei legi a sistemului public de pensii vine din noul mod de calculare a pensiilor, a mai spus Ionuț Dumitru, care s-a arătat sceptic că România își permite astfel de majorări:

„Cea mai mare parte a impactului de anul viitor va veni din indexarea normală a pensiilor, care înseamnă rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu pe economie. Înțeleg că sunt 13 – 14 puncte procentuale, majorare. Dar, mare parte din efectul acela de 40% este adus de o modificare a schemei de calcul a punctajului – nu mai împărțim la 30 de ani, ci la 25 de ani, care aduce, practic, o creștere de 20%. Așa am văzut în forma aceasta de proiect de lege care a apărut zilele trecute. E un subiect pe care ar trebui să-l discutăm cu mai multă atenție. Își permite România să crească pensiile cu 40%, într-un an, în condițiile în care are, oricum, un decalaj de recuperat?”

Cheltuielile cu pensiile vor urca la aproximativ 11% din PIB

În anexa la PNRR publicată după aprobarea Planului de către Comisia Europeană, Guvernul și-a sumat reformarea pensiilor prin elaborarea unui sistem valabil pe termen lung, până în 2070.

Obiectivul încadrării în anvelopa de 9,4% din PIB, scria în documentul respectiv, se va realiza printr-o nouă formulă de calcul a pensiilor și printr-un mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS.

(Citește și: „De ce sunt pensiile un punct fierbinte în negocierile PNL-PSD: presiunea reformei sistemului„)

Acest mecanism de monitorizare, se mai preciza în documentul parte din PNRR, va declanșa o „metodă de frânare” (limitare) a indexării pensiilor, atunci când plafonul este depășit.

Pirn PNRR se stabilea controversatul procent limită pe care trebuie să-l aibă pensiile, la 9,4% din PIB.

Acest procent a fost criticat de PSD ca fiind prea mic (înainte ca social-democrații să intre la guvernare cu PNL), formațiune ce solicita un prag de 11% în PIB.

Premierul Marcel Ciolacu a explicat în septembrie că plafonul a fost eliminat după discuțiile cu Ursula von der Leyen.

(Citește și: „Premierul Ciolacu afirmă că Ursula von der Leyen ar fi acceptat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB cheltuieli cu pensiile„)

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Scandal pe ce?
    Pe o lege plina de inechitati care va deveni anacronica in prima luna de la aplicare!
    Recalcularea asta e facuta cu scop electoral.
    În plină campanie electorala vor primi la recalculare câte 800- 1000 lei acei care au azi pensii de 1200-1900 lei.
    Adica cca 2 milioane pesionari care sunt in bazinul electoral al PSD.
    Dvs daca ati avea o pensie de 5000 sau 6000 lei veti primi la recalculare 40 sau 50 de lei.
    Asta e conceptia partidului stat iar Ciuca nu face decat sa victimizeze pentru ca-l doare la bașcă!
    Cu 18.000 pensie șpecială!😵
    Mai mult prin schimbarea modului de calcul al pensiei de la punctajul pe contribuție individuala la punctajul ăsta amalgam cu puncte de contributivitate, de stabilitate șamd sunt defaforizati toți cei care au cotizat si au avut salarii mari.
    Oamenii pregatiti ies la pensie mică!
    Ai pregatire, ai experiență, câștigi bine o sa primesti o pensie mica de acum încolo cu acest mod de calcul defectuos al pensiei.
    In fapt se cam doreste o egalizare de pensii in timp cam ca-n Uniunea Sovietica pe vremuri!😲
    Va multumesc daca publlicati si nu cenzurați!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Scandal pe ce?
    Pe o lege plina de inechitati care va deveni anacronica in prima luna de la aplicare!
    Recalcularea asta e facuta cu scop electoral.
    În plină campanie electorala vor primi la recalculare câte 800- 1000 lei acei care au azi pensii de 1200-1900 lei.
    Adica cca 2 milioane pesionari care sunt in bazinul electoral al PSD.
    Dvs daca ati avea o pensie de 5000 sau 6000 lei veti primi la recalculare 40 sau 50 de lei.
    Asta e conceptia partidului stat iar Ciuca nu face decat sa victimizeze pentru ca-l doare la bașcă!
    Cu 18.000 pensie șpecială!😵
    Mai mult prin schimbarea modului de calcul al pensiei de la punctajul pe contribuție individuala la punctajul ăsta amalgam cu puncte de contributivitate, de stabilitate șamd sunt defaforizati toți cei care au cotizat si au avut salarii mari.
    Oamenii pregatiti ies la pensie mică!
    Ai pregatire, ai experiență, câștigi bine o sa primesti o pensie mica de acum încolo cu acest mod de calcul defectuos al pensiei.
    In fapt se cam doreste o egalizare de pensii in timp cam ca-n Uniunea Sovietica pe vremuri!😲
    Va multumesc daca publlicati si nu cenzurați!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Retragerea doctorului Cîrstoiu din cursa pentru primăria Capitalei arată nu

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: