De ce sunt pensiile un punct fierbinte în negocierile PNL-PSD: presiunea reformei sistemului

PSD și PNL au convenit luni majorarea pensiilor cu 10%, de la 1 ianuarie 2022, conform unor surse politice.
Este un compromis între procentul de 6% dorit de liberali și majorarea cu 11%, de la 1 decembrie, solicitată de social-democrați.

Indexarea ar putea reprezenta prima abatere de la unul dintre principiile pe care se bazează reforma pensiilor asumată prin PNRR: fără creșteri ad-hoc.

Reforma sistemului și plafonul asumate prin PNRR

În anexa la PNRR publicată după aprobarea Planului de către Comisia Europeană, Guvernul își asumă reformarea pensiilor prin elaborarea unui sistem valabil pe termen lung, până în 2070, și care va plafona aceste cheltuieli la 9,4% din PIB:

„Unul dintre obiectivele noii legislații va fi de a asigura stabilitatea pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (incluzând toate sistemele publice de pensii existente), respectiv la 9,4 % din PIB, inclusiv de a prevedea un mecanism de frânare în cazul în care se depășește acest plafon al cheltuielilor.„

Reforma, precizează același document, implică „adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, în urma acordării de asistență tehnică, lege care va înlocui Legea nr. 127/2019”.

Legea 127, a cărei aplicare imediată o solicită acum PSD, este formulată pentru a se ajunge la un procent de 11,5% în PIB al pensiilor

Marea noutate din reformă: un mecanism de frânare a creșterilor, pentru a menține cheltuielile la 9,4% din PIB

Obiectivul încadrării în anvelopa de 9,4% din PIB se va realiza printr-o nouă formulă de calcul a pensiilor și printr-un mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS.

Acest mecanism de monitorizare va declanșa o „metodă de frânare” (limitare) a indexării pensiilor, atunci când plafonul este depășit.

(Citiți și: ”Pensiile, o reformă pentru PNRR: O nouă formulă de calcul, digitalizarea dosarelor și recalcularea pensiilor”)

Date fiind aceste noi elemente, nu vor mai fi permise creșteri ad-hoc ale pensiilor, precizează atât PNRR, cât și Caietul de sarcini:

Noua legislație va introduce o nouă formulă de calcul pentru noile pensii și pensiile aflate în plată, aleasă în conformitate cu principiul contributivității și cu ținta privind cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB, ceea ce nu va permite creșteri ad-hoc.

Legea bugetului asigurărilor sociale stabilea pentru anul acesta cheltuielile cu pensiile la 8,07% din PIB-ul prognozat la începutul anului.

În 2019, conform Eurostat, cheltuielile cu pensiile s-au ridicat în România la 7,8% din PIB, în timp ce media UE27 a fost de 12,7%.

Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Irlanda (5%), Malta (6,5%), Bulgaria (7,5%) și România (7,8%).

În Grecia și Italia sunt cele mai mari cheltuieli cu pensiile (16% din PIB):

Estimările Comisiei privind evoluția ponderii pensiilor în PIB, pe datele actuale

În Raportul de îmbătrânire a populaţiei (The 2021 Ageing Report), publicat anul acesta de Comisia Europeană, cheltuielile cu pensiile raportate la PIB, date finale, se ridică la 8,1%.  

Estimările din document, bazate pe estimări ale PIB, ale inflației și evoluțiilor demografice (populație și speranță de viață, migrație etc.), indică o pondere maximă a pensiilor în anul 2050, când acestea ar urma să reprezinte peste 14%, după care ar urma să scadă:

Premisa greșită de la care pleacă reforma – cadrul legislativ este de vină

Cheltuielile cu pensiile nu au devenit nesustenabile din cauza unor formule de indexare impredictibile. Atât legea anterioară, elaborată de Guvernul Emil Boc, cât și cea aflată în vigoare (realizată în mandatul de la Ministerul Muncii al Olguței Vasilescu, PSD), conțin o formulă stabilă și predictibilă a indexărilor pensiilor: majorarea anuală cu indicele inflației și cu 50% din creșterea salariului mediu pe economie.

Legea 263/2010 prevedea scăderea graduală a creșterii în funcție salariul mediu:

• începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent

• procentul din creșterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an

• începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației realizată pe anul precedent

Presiunea asupra sistemului a fost însă exercitată de măsurile electorale, prin ceea ce Guvernul și Comisia Europeană numesc majorări ad-hoc, iar exemplele sunt:

• 2008 – Guvernul Călin Popescu Tăriceanu a realizat două creșteri în acest an cu alegeri locale și generale, astfel încât punctul de pensie a urcat de la 541 de lei la sfârșitul anului 2007, la 697,5 lei, în octombrie 2008)

• 2009 – an cu alegeri prezidențiale și cu un guvern PD – PSD condus de Emil Boc, până în luna octombrie, a crescut pensia tot de două ori, până la 732,8 lei

• 2019 – noua Lege a pensiilor stabilea o majorare cu 40% a pensiilor, începând cu septembrie 2020 (cu trei luni înainte de alegerile parlamentare)

Excluzând criza, când pensiile au înghețat, singura perioadă în care nu au existat indexări ad-hoc ale pensiilor (deși au existat alegeri) a fost 2013 – 2016.

Majorarea a fost sub 4%, iar explicația pentru această deviere de la practicile guvernanților este oferită de Raportul de îmbătrânire a populaţiei, care precizează că România s-a aflat atunci sub supravegherea post-program, după împrumutul de 20 de miliarde de euro convenit cu FMI pentru a evita intrarea României în incapacitate de plată.

Viitoarea lege a pensiilor, deja în întârziere

În calendarul reformelor PNRR, noua lege a pensiilor ar fi trebuit aprobată de guvern în trimestrul II din 2022.

Termenele sunt însă deja depășite, conform caietului de sarcini realizat pentru licitația în urma căreia va fi selectată compania ce va oferi consultanța pentru marea reformă a sistemului public de pensii.

Guvernul demis Florin Cîțu a publicat în SICAP pe 19 octombrie licitația pentru achiziţionarea „serviciilor de asistență tehnică pentru elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii”.

În decembrie se va decide firma câștigătoare, iar din momentul semnării contractului, caietul de sarcini menționează următoarele termene:

• în șase luni, simultan cu studiile și analiza privind sistemul public de pensii, trebuie înaintate propuneri/variante/scenarii de indexare a pensiilor și elaborate propunerile pentru o politică publică privind sistemul de pensii

• din luna a noua și până în luna a 17-a de derulare a contractului urmează analiza propunerilor și amendamentelor instituțiilor publice și partenerilor sociali (patronate, sindicate, ONG-uri)

• analiza impactului noului cadru legislativ va avea loc în luna a 17-a

PNRR menționează însă că legea va fi aprobată de guvern în Q2 din anul 2022:

Obiectivele pe care Guvernul le vizează prin reforma sistemului public de pensii, respectiv:

• 1 – Asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar prin includerea în noua legislație a unei formule de calcul și unui mecanism de indexare a pensiilor clar și corelat cu realitățile economice. Noul mecanism de indexare/majorare a pensiilor va avea la bază indicatori reali și predictibili, care să genereze încredere în sistem, concomitent cu asigurarea unei predictibilități reale a evoluției pensiilor publice.

• 2 – Noua legislatie a pensiilor va avea in vedere instituirea un mecanism de calcul care sa aiba la baza principiul contributivitatii dar totodata sa coreleze nivelul pensiilor mici si medii cu pragul saraciei de asemenea, cheltuielile cu pensiile se vor menține ca pondere în valoare totală a PIB- ului, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat.

• 3 – Întărirea principiului contributivității astfel încât cuantumul pensiei să reflecte activitatea profesională și contribuția la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat.

• 4 – Asigurarea recalculării, conform noului cadru legal, a aproximativ 5 milioane de dosare de pensii, aflate în format electronic şi/sau letric existente la nivelul caselor teritoriale de pensii.

Cheltuielile pentru reforma pensiilor

În PNNR sunt prevăzute pentru Componenta 8 (Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii) 456,93 milioane de euro, fonduri europene nerambursabile, dintre care 386,7 milioane sunt reprezentate de componenta digitală.

La cheltuieli defalcate pentru pensii sunt prevăzute, din total, următoarele cheltuieli:

• 0.4 milioane de euro – pentru un Instrument de modelare economică (set de instrumente de simulare privind opțiunile de reformă a pensiilor) pentru îmbunătățirea capacității instituționale de a prognoza cheltuielile cu pensiile.

• 1,27 milioane de euro – Susținerea procesului de evaluare a dosarelor de pensii aflate în plată.

• 61,88 milioane de euro – Eficiență operațională și servicii electronice avansate pentru sistemul național de pensii prin digitalizare.

23,5 milioane de lei, consultanța pentru reforma pensiilor

Valoarea estimată pentru achiziţionarea serviciilor de consultanță este de 19.703.800 lei cu TVA (tariful orar al experților a fost estimat la 300 lei/oră), precizează Caietul de sarcini pentru achiziţionarea „Serviciilor de asistență tehnică pentru elaborarea unui nou cadru legislativ privind sistemului public de pensii”.

Mihai Șeitan (foto), fostul ministru al Muncii din Cabinetul Emil Boc, cel care a realizat reforma pensiilor din România după 1989, inclusiv legislația pentru pensiile private, a declarat pentru CursdeGuvernare că nu înțelege de ce trebuie un nou cadru legislativ.

„Dacă sunt interesați de un sistem sustenabil, guvernanții nu au altceva de făcut decât să se întoarcă la Legea 263, care rezolvă chiar și eliminarea pensiilor speciale și calcularea strict pe principiul contributitivității. Dacă s-ar întoarce la Legea 263, ar avea tot ceea ce le trebuie. Sistemul a funcționat, a fost testat, dacă e nevoie de ajustări se pot face oricând. Cum am plecat, au început să schimbe legea, pentru că toți (toate partidele – n.red.) au considerat că instituțiile de forță trebuie să aibă pensii foarte mari”.

Mihai Șeitan spune că lăsase inclusiv proiectul pentru plata legea pentru plățile pensiilor private, dar aceasta nu a fost nici până acum adoptată. În prezent, ASF lucrează la elaborarea unui astfel de proiect, care se discută și cu Asociația pentru Pensiile Administrate Privat, care cere intrarea în vigoare a legii începând de la 1 ianuarie 2022.

Nici pentru Legea 263/2010, și nici pentru Legea 217/2019 nu s-a angajat consultanță.

Fostul ministru Mihai Șeitan spune că a existat o sumă de 500.000 de dolari, însă doar pentru sistemul pensiilor private. Din aceste fonduri au fost plătiți experții din țară (cinci, desemnați de Banca Mondială), s-au decontat deplasările experților străini care veneau în România și s-a închiriat un apartament de trei camere pe Cheiul Dâmboviței. Banii au fost suficienți pentru un an de zile.