Societatea Academică din România (SAR), fondatoarea proiectului România Curată, atrage atenția că Guvernul are pe agenda ședinței de vineri un proiect de ordonanță de urgență care permite redeschiderea unor mine de minerale și metale.
Mihai Goțiu, activist de mediu, a scris pe portalul România Curată că proiectul de OUG ar permite companiei Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) să poată începe exploatarea de aur de la Roșia Montană și fără licență.
ANRM a respins prelungirea licenței de concesiune în cazul Roșia Montană
Agenția Națională pentru Resurse Minerale a respins joi cererea societății Roșia Montană Gold Corporation SA de prelungire a licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană.
„Urmare a evaluarii documentațiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003, de către societatea Roșia Montană Gold Corporation SA și a corespondenței purtate în aceasta perioadă, Agenția Națională pentru Resurse Minerale hotărăște să nu prelungească valabilitatea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, nr. 47/1999, aprobată prin HG nr. 458/10.06.1999, titular Roșia Montană Gold Corporation”, anunță ANRM.
Anunțul se referă la cererea societății Roșia Montană Gold Corporation SA, înregistrată la ANRM cu nr. 3432/06.03.2024, pentru prelungirea licenței de concesiune nr. 47/1999 pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, județul Alba.
Conform instituției, în perioada de la data depunerii cererii de prelungire a duratei de valabilitate a Licenței de exploatare nr. 47/1999, înregistrată la ANRM sub nr. 3432/06.03.2024, și până în prezent a fost analizată documentația depusă în baza prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003.
Romania Curată acuză guvernul că include aurul și argintul printre mineralele critice
Conform romaniacurata.ro, la doar o zi după ce ANRM nu a mai prelungit licența deținută de RMGC la Roșia Montană, pe masa Guvernului se află o ordonanță de urgență cu probleme.
„Guvernul invocă, în mod manipulator un Regulament european care se referă la așa-zisele materii critice, pe lista cărora NU se află aurul și argintul. În motivarea OUG se invocă Regulamentul European Critical Raw Materials Act (CRMA), care creează un cadru pentru selectarea și implementarea proiectelor strategice, care pot beneficia de condiții favorabile de autorizare și de asigurare a accesului la finanțare și stabilește cerințele naționale pentru dezvoltarea programelor de explorare geologică în Europa, cu scopul de a crește capacitățile de extracție, procesare și reciclare a materiilor prime critice în UE”, susține SAR, afirmând însă că aurul și argintul nu se numără printre materiile critice la care face referire CRMA.
OUG de pe ordinea de zi a Guvernului este o modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care, în opinia reprezentanților SAR, nu face distincție între materiile critice și strategice și restul resurselor miniere.
Proiectul de OUG poate fi consultat AICI
„Practic, OUG ar extinde excepțiile vizate de Regulamentul european CRMA strict pentru materiile critice la toate resursele miniere! Inițial, Guvernul a vrut să facă modificările printr-un proiect legislativ trimis în Parlament, dar pentru a evita dezbaterea publică și mobilizarea civică a apelat la varianta OUG”, argumentează SAR.
Romaniacurata.ro afirmă că, pe lângă modificări aparent benefice – legate de respectarea legislației din domeniul mediului – principala schimbare pe care ar aduce-o ordonanța de urgență este introducerea unui articol în Legea Minelor (art. 53 indice 1, pct. 13 în proiectul de OUG) legat de posibilitatea redeschiderii minelor închise.
„Art. 53 indice 1.
(1) Pot fi redeschise la inițiativa autorității competente, cu avizul ministerului de resort, mine sau părți din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, altele decât cele energetice stabilite în cuprinsul art. 1 alin (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parțială a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, pentru modificarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Departamentului pentru Energie, a căror închidere definitivă a fost aprobată prin hotărâre a Guvernului, în următoarele situații:
a) mine sau părți din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, închise, pentru care operatorii economici au deținut actul juridic prevăzut la art. 3 pct. 17 ori au desfășurat activități pe baza avizelor la programele anuale de exploatare și/sau programelor anuale de lucrări;
b) mine sau părți din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice care au constituit obiectul unei concesiuni miniere a cărei perioadă de valabilitate a expirat;
c) mine sau părți din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, situate în interiorul unor perimetre de exploatare cu activitatea oprită înainte de intrarea în vigoare a prezentului act normativ și care nu fac obiectul unei licențe.”
„Exploatare minieră fără licență valabilă”
”Actul juridic prevăzut la art. 3, pct. 17 din Legea Minelor nr. 85/2003 este… licența minieră (mai exact definiția acesteia: licența – actul juridic prin care se acordă concesionarea/darea în administrare a activităților miniere de explorare/exploatare)”, susțin cei de la SAR.
Alin. (3) al articolului în discuție, arată că minele pot fi redeschise la solicitarea persoanelor juridice interesate, cu avizul ministerului de resort, emis potrivit strategiilor și politicilor din domeniu, prin hotărâre a Guvernului, la inițiativa autorității competente care verifică îndeplinirea criteriilor privind capacitatea tehnică și financiară a solicitanților, precum și cu respectarea legislației de mediu în vigoare.
„Practic, prin simplul fapt că a deținut o licență minieră, RMGC poate cere și să obțină redeschiderea minelor de la Roșia Montană oricând! Ca și cum termenul de valabilitate nu ar mai avea nicio importanță. Adică și fără o licență valabilă!”, este concluzia celor de la SAR.
Subsecvent, o altă modificare prevăzută în OUG este înlocuirea termenului de începere a activităților miniere, de 210 zile de la obținerea unei licențe miniere, cu cel de 30 de zile de la obținerea autorizației de începere a lucrărilor. Nu vă lăsați induși în eroare: termenul e, de fapt, mult, mult mai mare, până la obținerea autorizației de începere a lucrărilor putând să treacă ani ori chiar zeci de ani!
Gabriel Resources a pierdut procesul contra României pentru exploatarea aurului de la Roșia Montana
Pe 8 martie, tribunalul arbitral de la Washington a respins pretențiile reclamanților în cazul Roșia Montană, companiile Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey), obligând companiile să plătească României cheltuielile de judecată, dar și dobândă. Reprezentanții companiei Gabriel Resources și-au exprimat atunci „dezacordul ferm” și au spus că decizia tribunalului de arbitraj de la Washington, care a dat câștig de cauză României în dosarul Roșia Montană, este „în întregime incompatibilă cu orice evaluare obiectivă a probelor prezentate în acest caz”, invocând în acest sens opinia separată exprimată de unul dintre arbitri.
„Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobânda la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. Obligă reclamanții să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON și 928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, așa cum este reprezentată de de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri și până la plata integrală. Respinge toate celelalte pretenții formulate de părți”, precizează decizia tribunalului arbitral de la Washington.
Acționarul majoritar al companiei Roșia Montană Gold Corporation SA, Gabriel Resources, a dat în judecată Oficiul Registrului Comerțului de pe Lângă Tribunalul Alba, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), dar și compania RMGC, în cadrul căreia este asociat. Gabriel Resources contestă sechestrul pus pe acțiunile RMGC în contul datoriei de aproximativ 10 milioane de dolari pe care Gabriel Resources o are față de Statul Român, reprezentând daunele acordate statului român în urma câștigării procesului desfășurat la Washington. În procese separate, și RMCG a dat în judecată autoritățile române, reprezentate de mai multe instituții.
***
Urmărește-ne pe Google News
