(1) formă de perfecţionare profesională menită să asigure împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor profesionale dobândite anterior, aprofundarea lor într-un anumit domeniu, în contextul unor progrese evidente ale cunoaşterii şi practicii economico-sociale. Este o condiţie pentru realizarea unei corelaţii dinamice între calitatea factorului uman şi cea a celorlalţi factori de producţie, inclusiv metodele de organizare, conducere şi com- binare a factorilor de producţie şi a activităţilor econo- mice. (2) Componentă a procesului de recuperare şi refolosire a resurselor materiale şi energetice prin care se asigură: protecţia mediului natural, extinderea bazei de materii prime şi energie, conservarea pentru perioade îndelungate a unor rezerve naturale repro- ductibile sau nereproductibile, reducerea costurilor şi a cheltuielilor materiale la produsele finite ce în- corporează materiale şi energie reciclate.
