marți

16 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 ianuarie, 2022

Statul va fi nevoit să împrumute echivalentul a 11% din PIB în acest an pentru a finanța deficitul bugetar și rostogolirea datoriei publice.

Creșterea necesarului de finanțare (cu 7,7% față de 2021) se produce într-un context de creștere a dobânzilor, în condițiile în care România se împrumuta oricum la costuri cu mult peste media regiunii. De altfel, dobânzile aferente acestor împrumuturi cântăresc tot mai greu în bugetul public, marcând avansuri medii de circa 20% în ultimii doi ani.

În anul 2022 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental, respectiv volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe, este de aproximativ 145,4 miliarde de lei, cu circa zece miliarde de lei peste nivelul prognozat pentru anul trecut, potrivit „Programului indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2022″.


În primul trimestru ar urma să fie împrumutate 18-20 de miliarde de euro. Totodată, ministerul nu exclude emisiunea de obligațiuni verzi pentru finanțarea datoriei publice, în măsura în care se vor finaliza demersurile legislative necesare acestor instrumente.

”Ministerul Finanțelor are în vedere posibilitatea includerii în planul de finanțare de pe piața externă și a emisiunilor de obligațiuni verzi, în funcție de finalizarea Cadrului general pentru obligațiuni verzi la nivel suveran, prin eforturi coordonate la nivelul ministerelor de linie și identificarea cheltuielilor/proiectelor care vor face obiectul finanțării prin aceste obligațiuni”, se arată în document.

Pe ce se vor duce cele 145,4 miliarde de lei

Suma de 145,4 miliarde de lei a rezultat ca urmare a nevoii de finanțare a:

  • deficitul bugetar, de 5,84% din PIB (aproximativ 77 de miliarde de lei);
  • volumul datoriei de refinanțat în anul 2022, în sumă de circa 68,4 miliarde de lei.

”Ținând cont de obiectivul dezvoltării pieței titlurilor de stat concomitent cu capacitatea de absorbție a titlurilor de stat de pe piața internă, se estimează că deficitul bugetar se va finanța în proporție de cca 30% din surse interne și de 70% din surse externe”, se arată în documentul citat.


Valoarea acestor împrumuturi este esențială deoarece datoria publică a României se apropie de nivelul de 50% din PIB, iar acesta nu este un simplu prag psihologic. Odată depășit, el va genera schimbări importante de politici guvernamentale – în esență, măsuri de reducere a datoriilor.

Dobânzile au cântărit cu un sfert în plus în bugetul de anul trecut

Creșterea necesarului de finanțare are loc într-un moment nefast, având în vedere creșterea dobânzilor și așteptările specialiștilor cu privire la continuarea acestei tendințe.

Strategia Fiscal-Bugetară pentru perioada 2022 – 2024

În primele 11 luni din 2021, statul a plătit dobânzi în valoare de 16,6 miliarde de lei, în creștere cu 18,8% față de aceeași perioadă din 2020, potrivit celor mai recente date privind execuția bugetară.

Din datele publicate în strategia fiscal-bugetară aferentă perioadei 2021-2024, reiese că suma a urcat la 18,3 miliarde de lei în decembrie 2022, în creștere cu 26,2% față de 2021.

De altfel, tendința de creștere accentuată a dobânzilor s-a prefigurat încă din 2020, an în care acestea au cântărit cu 19,4% mai mult în buget decât în 2019, potrivit datelor MFP.

Pentru 2022, guvernul anticipează că dobânzile aferente acestor împrumuturi se vor ridica la 19,9 miliarde de lei, în creștere cu doar 8,7% față de execuția preliminară pe anul trecut. Cu alte cuvinte, statul va plăti 4,9% din PIB doar pe dobânzile aferente datoriei publice.

România – campioana dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna noiembrie 2021, până la 5,11%, potrivit celor mai recente date Eurostat.

Acest indicator a urcat la cel mai mare nivel de după luna martie 2020 (când a atins 4,89%) – un record în anul declanșării pandemiei, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.

România a păstrat detașat prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii, la distanță de plutonul țărilor central-europene cu regim valutar similar.

(Citiți și:Dobânda pe termen lung pentru România doboară recordul din martie 2020”)

Deși dobânzile au crescut în majoritatea statelor din afara zonei euro, avansul acestora a fost ceva mai moderat:

  • Cehia – de la 2,34% la 2,62%
  • Polonia – de la 2,63% la 3,12%
  • Ungaria – de la 3,69% la 4,07%.

De cealaltă parte, media Zonei Euro a scăzut de la 0,23% la 0,18%.

Ministerul se va axa pe împrumuturi interne, cu maturități medii și lungi

Volumul indicativ de titluri de stat care va fi emis pe piața internă în 2022 este în sumă de cca 75 de miliarde de lei, cu o structură a maturităților de circa 10%/90% (termen scurt versus termen mediu și lung), prin emiterea următoarelor instrumente:

  • certificate de trezorerie cu discont, cu scadențe de până la 12 luni, inclusiv;
  • obligațiuni de stat de tip benchmark lansate în anii precedenți care se vor redeschide frecvent în funcție de cererea mediilor investiționale până la acumularea unui volum corespunzător în scopul creșterii lichidităților acestora;
  • obligațiuni de stat de tip benchmark noi cu maturități inițiale în jurul maturităților standard de 3, 5, 7, 10 și 15 ani, ținând cont de cererea mediilor investiționale având în vedere obiectivul consolidării și extinderii curbei randamentelor în lei;
  • titluri de stat destinate populației, în lei și euro, cu maturități cuprinse între 1 an și
  • 5 ani, cu un volum estimat de cca 10 miliarde de lei.

Tot de pe piața internă, Ministerul Finanțelor are în vedere redeschiderea emisiunilor de obligațiuni de stat de tip benchmark pentru atragerea sumei de circa 2,5 miliarde de euro.

14 miliarde de euro de pe piața externă

Pentru a-și asigura resursele necesare, MFP plănuiește să împrumute circa 14 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin:

  • emiterea de euroobligațiuni inclusiv prin plasamente private, într-un volum de cca 10 miliarde de euro (echivalent), în funcție de evoluțiile, condițiile și oportunitățile oferite de aceste piețe și realizarea de operațiuni de răscumpărare anticipată și preschimbare parțială a unor serii de euroobligațiuni existente în scopul administrării vârfurilor de plată din anii 2023-2024;
  • disponibilizarea sumelor de circa 3,7 miliarde de euro de către CE în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență;
  • trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la circa 0,4 miliarde de euro.

Totodată, ministerul punctează că nivelul rezervei financiare în valută din contul Trezoreriei Statului asigură până la patru luni din necesarul brut de finanțare.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: