Un sfert de pas până la 50% din PIB: pragul de la care datoria publică schimbă politicile

România a împrumutat în primele 11 luni din acest an circa 97 de miliarde de lei, reiese din calculele CursDeGuvernare pe baza datelor oficiale disponibile. Suma reprezintă doar 71% din necesarul de finanțare al statului în acest an, respectiv împrumuturile pe care guvernul trebuie să le facă pentru a finanța deficitul bugetar și datoria publică.
Ultimele luni au ținut datoria publică în jurul a 49% din PIB – cifră e care guvernul ține cu dinții:

valoarea acestor împrumuturi este esențială deoarece datoria publică a României se apropie de nivelul de 50% din PIB, iar acesta nu este un simplu prag psihologic. Odată depășit, el va genera schimbări importante de politici guvernamentale – în esență, măsuri de reducere a datoriilor.

Necesarul de finanțare ar trebui acoperit atât prin împrumuturi de pe piața internă, atât cât se mai poate atrage într-o lună, cât și printr-un nou împrumut extern, strategia guvernului vizând atragerea a circa 10,5 miliarde de euro în acest an, iar la cele două licitații de până acum s-au strâns circa șapte miliarde.

În tabelul de mai jos sunt ilustrate toate sumele împrumutate de executiv în primele 11 luni, precum și suma prevăzută a fi împrumutată pe piața internă în decembrie. Singurele date care nu sunt actualizate la zi se referă la programele de titluri de stat pentru populație, unde cele mai recente date sunt de la nivelul lunii august.

Chiar dacă nu va reuși să atragă întregul necesar de finanțare pentru 2021 până la finalul anului, statul mai are la dispoziție un buffer, ținut la Banca Națională, a cărui valoare este confidențială, dar care poate acoperi finanțele publice circa 3-4 luni.

Nivelul ridicat al împrumuturilor pe care statul este nevoit să le realizeze a dus la o creștere accelerată a datoriei publice. Aceasta se situa la nivelul lunii august aproape de pragul de 50%, respectiv la 49,7% (550,3 miliarde de lei). O lună mai târziu, datoria publică scăzuse la 48,5% din PIB (556,3 miliarde de lei), o consecință a avansul consistent înregistrat de PIB, ca sumă aceasta fiind cu șase miliarde de lei peste nivelul din august.

Raportul dintre datoria publică și PIB este relevant deoarece implică prezentarea și implementarea unor măsuri de ajustare.

Ce efecte va produce depășirea pragului de datorie de 50% din PIB

Pandemia a dus la o creștere accelerată a datoriei publice, care se afla la circa 35% la nivelul anului 2019. În prezent, aceasta se află foarte aproape de borna de 50%, care atrage după sine o serie de consecințe, după cum reiese din Legea responsabilității fiscal-bugetare.

• Dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% PIB, MFP trebuie să prezinte Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei, precum și propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil.

• Dacă datoria publică depășește 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice un plan de reducere a acestei ponderi.

Planul cuprinde, fără a se limita la acestea, și ”măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public”.

Măsurile trebuie aplicate cât de curând, cel târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depășirea ponderii de 50%.

• Dacă datoria publică depășește 60% din PIB se aplică toate cele menționate anterior, iar Guvernul inițiază un program de măsuri care să determine scăderea datoriei cu 5% pe an.

Mai mult de jumătate din împrumuturi au mers pe finanțarea deficitului

Conform programului indicativ revizuit de Ministerul Finanțelor Publice după prima rectificare bugetară, necesarul de finanțare la nivel guvernamental pentru anul 2021 a fost estimat la 135 de miliarde de lei, determinat de:

• nivelul previzionat de 7,13% din PIB al deficitului bugetar – circa 83,8 miliarde de lei;
• volumul datoriei de refinanțat în anul 2021 – circa 51 de miliarde de lei.

Necesarul de finanțare este chiar mai mare de atât, având în vedere că la cea de-a doua rectificare bugetară s-a operat o majorare a deficitului cu circa 1,1 miliarde de lei, la 84,9 miliarde de lei, după cum avertizează Consiliul Fiscal în opinia preliminară legată de rectificare.

Surse de finanțare a deficitului și datoriei publice sunt, după cum rezultă din strategia MFP:

• 80 de miliarde de lei – piața internă;
• 10,5 miliarde de lei – piața externă.

Guvernul României a ieșit de două ori în acest an pe piețele financiare internaționale pentru a se împrumuta, reușind să atragă de la investitorii străini circa șapte miliarde de euro, echivalentul a 34,4 miliarde de lei.

Având în vedere documentele de strategie elaborate de Ministerul Finanțelor, România ar trebui să mai lanseze în acest an o emisiune de eurobonduri. Având în vedere ”succesul” pe care le-au avut emisiunile anterioare (ambele fiind suprasubscrise deoarece România oferă dobânzi atractive în comparație cu statele dezvoltate din Occident), Guvernul ar putea opta pentru a împrumuta chiar mai mult de la investitorii străini. Altfel, statul ar trebui să reușească să mobilizeze într-o singură lună aproape 20 de miliarde de euro de pe piața internă.

PIB-ul ajută prognozele

Conform declarațiilor făcute de cei mai mulți oficiali (din fostul guvern), datoria publică ar trebui să nu depășească 50% din PIB în acest an.

Estimările economiștilor din piață sunt mai pesimiste de atât. Analiștii OTP Bank apreciază că aceasta ar putea atinge un nivel de 55% din PIB la orizontul anului 2024.

Analiștii Erste par a fi de acord cu menținerea datoriei publice sub 50% din PIB în acest an (la 49,4%), dar creșterea acesteia la 50,7% din PIB anul viitor.

Avansul PIB, cel mai probabil de peste 7% în acest an, este motivul principal care menține datoria publică mai jos, în contextul în care împrumuturile statului cresc de la an la an.

Nivelul datoriei publice este unul dintre cei mai urmăriți indicatori macroeconomici. Acesta are un impact semnificativ asupra finanțelor publice, deoarece o datorie publică mare se traduce printr-un cost mare ar serviciului datoriei. România, la fel ca toate statele lumii, nu rambursează din principalul datoriei, doar îl rostogolește prin noi împrumuturi. Plătește însă dobânzile aferente acestor datorii.