Premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că Executivul pregătește a doua cerere de plată pentru PNRR, cerere care urmează să fie transmisă probabil luna aceasta la Bruxelles.
Această a doua cerere de plată ar fi trebuit inițial transmisă Comisiei Europene în luna octombrie, după cum anunța la acel moment premierul. Demersul a fost amânat după ce oficiali de la Bruxelles au avertizat că plata nu va putea fi aprobată integral din cauza unor restanțe în ceea ce privește reformele asumate.
(Citește și: ”Probleme cu cea de-a doua cerere de plată din PNRR – 2 resanțe amână transmiterea documentului”)
Valoarea celei de-a doua cereri de plată este de 2,8 miliarde euro, ”bani foarte necesari pentru proiecţia bugetară a anului 2023 şi pentru implementarea tuturor reformelor şi investiţiilor pe care noi le avem asumate prin PNRR”, după cum spune premierul Ciucă.
”Am avut discuţii cu toate ministerele implicate, am avut la începutul săptămânii discuţii în cadrul comitetului interiministerial pentru PNRR, am discutat fiecare punct în parte şi am reuşit în felul acesta să asigurăm îndeplinirea tuturor jaloanelor care fac obiectul analizei la nivelul Comisiei, pentru a putea să înaintăm şi să primim finanţarea pentru cea de-a doua cerere de plată”, a anunțat miercuri şeful Executivului.
Problemele primei cereri de plată, problemele celei de-a treia
România a avut probleme și la prima cerere de plată, în valoare de 2,6 miliarde euro.
Înaintată Comisiei pe 31 mai 2022, cererea a fost aprobată în septembrie, cu 2 luni mai târziu decât termenul oficial de analiză. Avizul final și plata efectivă au venit la finalul lunii octombrie, după 5 luni de la depunerea cererii.
Motivul amânării: din sistemul informatic al PNRR lipseau informaţii necesare identificării beneficiarilor finali ai plăţilor.
(Citește și: ”PNRR – Comisia a amânat avizul pe prima cerere de plată a României. Motivul invocat oficial de MIPE: date lipsă în sistemul informatic”)
O a treia cerere de plată ar urma să fie transmisă la Bruxelles la începutul primăverii 2023, a cărei aprobare ține de îndeplinirea jaloanelor și țintelor din T4 2022.
Marea problemă aici o reprezintă reforma sistemului de pensii, care ar trebui realizată în următoarele 16 zile, până la 31 decembrie 2022. Coaliția de guvernare ezită să adopte reforma negociată cu Bruxelles, care ar presupune mari schimbări în domeniul pensiilor speciale.
Reforma ar trebui să atingă inclusiv pensiile militare, despre care liderii PNL și PSD afirmă în continuare că nu sunt pensii speciale, ci ocupaționale.
***
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Salut Echipa
In anul 1964 am invățat ce este un buget.
În perioada 1991 pană în prezent, intenționez la toate nivelurile posibile să clarificăm îmbunătățire în structura bugetului.
De exemplu, invențiile aduc valoare adăugată pentru completarea bugetelor. În acest sens sunt încantat să primesc e-mailuri de la persoane interesate pentru a înțelege că eliminarea cauzelor care produc pagube este mai eficientă față de rezolvaea efectelor.
Nu cunosc informatică și nici engleză. De asemenea, nu am brevetat inventia la exterior și acționez voluntar pentru realizarea investiției brute de 1 trilion euro la nivel global conform țintelor 2030/2050.
Invenția RO 125239: Insatalație hidrotehnică pentru prevenirea și diminuarea inundațiilor este componentă a Pilotului Multidișciplinar: Amenajare hidroelectrică pentru prevenirea inundațiilor/secetei, mărirea puterii hidroelectrice turbionand debitul în exces al paraielor/afluenților mici/aeralelor cu îmbunătățirea crețterii peștilor.
Pentru rezolvarea celor mai sus prezentate, avem nevoie de un videoclip virtual simulator cu scopul ca observatorii să înțeleagă în 3 minute cele maisus amintite. Contribuția dvs înlatură scurgerea debitului limitat (cel care produce pagube) cu scurgerea debitului delimitat (debitul curge continuu pentru producerea energiei hidroelectrice sau pentru prevenirea inundațiilor/secetei).
Toate cele bune, tudor, 0771 506 244