Céline Gauer (foto), Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatul General al Comisiei Europene), spune că România are 2 restanțe în ceea ce privește reformele ce trebuie atinse pentru ca cea de-a doua cerere de plată a României pentru PNRR să fie aprobată.
România nu a trimis încă această a doua cerere de plată la Bruxelles din cauza restanțelor legate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor asumate.
Prezentă la București la un eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România, Céline Gauer a fost întrebată care este stadiul îndeplinirii PNRR.
„Pentru a doua cerere de plată avem legea decarbonizării și legea privind protecția avertizorilor de integritate, reforme care sunt în plan și trebuie îndeplinite. Dacă nu sunt îndeplinite, suntem în situația de a face plăți parțiale. După ce Comisia Europeană constată că nu a fost îndeplinită o reformă, statul membru are 6 luni pentru a implementa reforma conform cerințelor. În caz contrar, suma de plăți suspendată este pierdută pentru totdeauna, deci nu este de glumă.”, a răspuns oficialul european.
Premierul Nicolae Ciucă anunța, pe 24 octombrie, că a doua cerere de plată va fi trimisă Comisiei până la finalul lunii octombrie.
(Citește și: ”Suntem în grafic pentru a obține 10 mld. de euro din PNRR în 2022” – premierul Ciucă”)
Nu s-a întâmplat asta, Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, explicând marți:
”Ne pregătim intens pentru cererea de plată numărul 2, lucrăm cu colegii noștri de la Comisie și cu colegii din Ministerele care au de îndeplinit ținte și jaloane. Suntem aproape acolo, și anume de a spune că toate țintele și jaloanele sunt îndeplinite. Avem încă câteva provocări importante. Legea decarbonizării este una dintre ele”.
Celine Gauer: În contextul actual, este planul de redresare cel mai bun lucru de făcut? Clar, da!
Céline Gauer este conștientă de provocările apărute în anul care a trecut de la aprobarea PNRR, dar spune că implementarea planului e singura soluție.
„Dacă ne uităm la contextul de astăzi comparativ cu acum 1 an s-a schimbat foparte mult. Nu aveam un război și credeam că e o mare provocare după pandemie. Lumea nu s-a schimbat înspre bine, vedem și o criză a energiei care ne face viața mai dificilă.
Așadar se adresează întrebarea nu doar în România, ci și în statele membre: ce ar trebui să facem? Este oare acest plan de redresare și reziliență lucrul bun de făcut în acest context? Aș spune că răspunsul este clar, da, pentru că înseamnă să faci ce trebuie, la nivel de substanță. Este exact ce trebuie să facem pentru a rezolva aceasta criză a securității energetice, doar așa putem avea independență energetică pe termen lung.”, a spus oficialul european.
***
