joi

13 iunie, 2024

29 ianuarie, 2023

Cu măsuri de ajutor de stat de circa 4,8 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană, în baza legislației relaxate cu scopul de a permite statelor UE să atenueze efectele războiului, România (cu mov în graficul de mai jos) se află pe locul zece la nivel european.
Are în fața state precum Austria sau Grecia, dar e în urma altor țări din regiune, precum Polonia și Ungaria, reiese din datele consultate de CursdeGuvernare.
Datele se referă la 2022 – an în care politicile de combatere a inflației din SUA au declanșat un adevărat război al subvențiilor și, astfel, a susținerii de către state a competitivității economiilor.

Dimensiunea subvențiilor acordate de statele membre variilor sectoare și companii afectate de criza generată de războiul din Ucraina a devenit o miză mare la nivel european:
UE trebuie să prevină potențiale dezinvestiri cu care s-ar putea confrunta, în situația în care companiile vor prefera să deschidă fabrici în SUA, care oferă subvenții substanțiale pentru investiții în tehnologii de viitor, în baza Legii de reducere a inflației (IRA).

Riscul subvențiilor și ajutoarelor de stat: creșterea decalajului între statele pieței unice euopene

(Citește și: ”Comisar UE: „Nu vom sacrifica piața unică” într-o cursă globale pentru subvenții”)

Însă egalarea de către UE a subvențiilor de circa 370 de miliarde de dolari pe care SUA îi trimite în susținrea industriilor supertehnologizate ar putea duce la fragmentarea pieței unice europene, au avertizat specialiștii.


Analiștii atrag atenția că statele membre au la dispoziție spații fiscale foarte diferite pentru astfel de stimulente financiare, departe de posibilitățile campionilor economici Germania și Franța, iar asta duce la decalaje de competitivitate de nesuportat pentru statele mai mici, cu atât mai mult când vine vorba de tehnologizarea economiilor.

În total, Comisia Europeană a aprobat până acum măsuri de ajutor de stat în valoare de 672 de miliarde de euro, potrivit datelor transmise la solicitarea CursdeGuvernare.

(Citiți și: ”Interviu Fabian Zuleeg / „E sfârșitul unei epoci de aur. Statul s-a întors în economie. Democrația trebuie să găsească modalități de a se apăra în această nouă eră””)

Această sumă reprezintă însă valoarea schemelor anunțate de statele membre, nu cheltuieli efective. Implementarea schemelor se întinde adesea pe mai mulți bani, existând și situații în care nu toți banii alocați sunt și cheltuiți.

După cum se poate observa și din graficul de mai sus, majoritatea ajutorului a fost notificat de Germania și Franța.


”Mai precis, 53,01% din ajutorul de stat aprobat a fost notificat de Germania (9,24% din PIB-ul său din 2022). Franța a notificat măsuri care reprezintă aproximativ 24,08% (6,14% din PIB-ul său 2022) din întreaga valoare a ajutorului de stat, în timp ce ajutorul notificat de Italia reprezintă 7,65% din această sumă (2,69% din PIB-ul său 2022)”, se arată în răspunsul Comisiei.

(Citește și: ”Reacția UE la subvențiile americane: noi credite comune. Discuțiile – argumente pro și contra”)

În ceea ce privește statele din regiune, Polonia a notificat subvenții de 11,4 miliarde de euro, echivalentul a 1,7% din totalul aprobat de Comisie, Ungaria de 6,5 miliarde de euro (circa 1% din total) și Cehia de 1,3 miliarde de euro (0,2% din total).

Opt state europene au raportat măsuri de sub 0,1% din totalul de la nivel european, iar 11 de 0,1-1% din total.

(Citește și: ”Germania și Franța au beneficiat de 80% dintre subvențiile aprobate în 2022 de Comisia Europeană”)

Ajutoarele de stat anunțate în contextul crizei COVID, de peste patru ori mai mari

Comisia Europeană estimează că statele membre și-au făcut planuri să acorde ajutoare de stat în valoare de circa trei trilioane de euro pentru a atenua efectele crizei COVID-19, de 4,5 ori mai mari decât cele anunțate în contextul războiului.

Și în cazul acestor subvenții ”covid” Germania a fost cap de listă, cu 52,8% din total, respectiv 1,6 trilioane de euro, potrivit datelor comunicate de executivul european. Pe locul doi s-a clasat însă Italia, care a aprobat măsuri de ajutor de stat în valoare de 515,5 miliarde de euro pentru a-și proteja economia de efectele pandemiei. Franța a fost pe locul trei, cu 321,5 miliarde de euro, iar Spania pe locul al patrulea cu 170,4 miliarde de euro.

(Citește și: ”Războiul subvențiilor: Franța și Germania insistă ca Europa să răspundă SUA cu propriile ajutoare de stat pentru industrie”)

România s-a clasat abia pe poziția 15, cu 14,6 miliarde de euro, echivalentul a 0,5% din totalul de la nivel european.

Tabelul ajutoarelor de stat aprobate pentru Criza Covid:

Nu toți banii au și ajuns în economie

Sumele din tabelele de mai sus reprezintă însă valoarea ajutoarele de stat anunțate, nu a celor plătite. Comisia face demersuri pentru a încerca să determine nivelul sumelor cheltuite.

”Pe baza răspunsurilor primite de la toate statele membre, în perioada cuprinsă între jumătatea lunii martie 2020 și sfârșitul lunii decembrie 2021, din ajutorul de aproape 3 trilioane de euro aprobat în acea perioadă, au fost cheltuiți efectiv aproximativ 940 de miliarde de euro”, se arată în răspunsurile executivului european.

(Citește și: ”România pe hartă: UE ripostează cu 70 de proiecte la Inițiativa Belt and Road a Chinei. Unul privește Marea Neagră”)

În termeni absoluti, conform datelor preliminare transmise de statele membre Comisiei, Germania și Franța sunt statele membre care au cheltuit cele mai mari sume, 226 de miliarde de euro și, respectiv, 223 miliarde de euro, aproximativ 24% din totalul ajutorului plătit. Cele două țări sunt urmate de Italia, cu 22% din totalul ajutorului plătit efectiv (205 miliarde de euro) și Spania, cu 12% (123 de miliarde de euro).

În termeni relativi, Italia este țara care a furnizat economiei cea mai mare sprijin (5,8% din PIB), urmată de Ungaria (5,1%), Spania (5%), Franța (4,7%) și Grecia (3,8%).

La nivelul UE 27, cheltuielile legate de ajutoarele de stat s-au ridicat la aproximativ 5,4% din PIB-ul UE.

***

(Citiți și: ”Economia de Război și Factura de Pace: au apărut CRONICILE 84. Titlurile și autorii”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: