Răspunsul Uniunii Europene la rețeaua chineză de proiecte comerciale și de infrastructură de pe întreg globul începe să se concureze, Comisia având o listă de 70 de proiecte prioritare, printre primele anunțat public fiind realizarea unui cablu electric submarin pe sub Marea Neagră pentru transportul de energie verde din Azerbaidjan până în România, transmite Politico.
Proiectele emblematice din cadrul schemei europene Global Gateway urmăresc să ofere țărilor în curs de dezvoltare o alternativă la Inițiativa Belt and Road a Chinei, prin care Beijingul își proiectează puterea de-a lungul rutelor comerciale strategice prin dezvoltare de porturi, scheme energetice și rețele de telecomunicații.
Primele proiecte ale Global Gateway includ un cablu pe sub Marea Neagră; un cablu submarin de fibră optică pentru a conecta țările mediteraneene și nord-africane și un baraj și o centrală hidroelectrică în Camerun.
Acestea sunt doar câteva dintre cele 70 de proiecte prioritizate de UE în acest an, potrivit unui document obținut de Politico. „Global Gateway devine ceva concret”, a comentat un oficial european.
Inițiativa europeană ar urma să coste circa 300 de miliarde de euro.
(Citește și: ”Anti-”Belt and Road” al Chinei: UE se pregătește să lanseze Global Gateway, o inițiativă de 300 mld. euro”)
Un proiect care ne privește direct: Cablul între România și Azerbaidjan ar urma să devină operațional în 2029
Liderii Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei au semnat, la jumătatea lunii decembrie, un acord privind un cablu electric submarin pe sub Marea Neagră, pentru a transporta energia verde azeră în Europa.
Cablul submarin de 1.000MW pe sub Marea Neagră va avea o lungime de 1.195 km și ar trebui să devină operațional în 2029. Compania italiană CESI a început în mai 2022 realizarea studiului de fezabilitate, având termen de 18 luni pentru finalizarea acestuia.
(Citește și: ”Scad investițiile chineze în proiectul Belt and Road – think tank”)
Acest proiect va conecta sistemele electrice din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, legând practic Caucazul și Europa continentală. Comisia Europeană a alocat 2,3 miliarde de euro pentru acest proiect.
Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.
(Citește și: ”Summit la București pentru acordul pentru cablul submarin din Azerbaidjan spre România și Ungaria”)
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest cablu ar putea transforma Georgia într-un hub de energie electrică și ar putea integra țara în piața internă de energie a UE.
Proiectul este considerat o sursă importantă de diversificare de energia rusă, dar ar răspunde și ambițiilor climatice ale UE. Circa 80% din energia Georgiei este hidroenergie. Pe de altă parte, există critici cu privire la apropierea dintre UE și Azerbaidjan, a cărui lider este acuzat de corupție și represiune de mai bine de două decenii și a cărei surse de energie provine, în proporție de 95%, din cărbune și gaze.
300 de miliarde de euro până în 2027
Global Gateway își propune să mobilizeze până la 300 de miliarde de euro în fonduri publice și private până în 2027 pentru a finanța proiecte de infrastructură ale UE în străinătate.
Prin comparație, China a investit aproape 2,3 trilioane de dolari în aproape 4.000 de proiecte în străinătate începând cu 2005, oferind Beijingului un avans considerabil în fața UE, care își lansează abia acum inițiativa de extindere a razei economice.
Proiectele Belt and Road reprezintă aproximativ 370 de miliarde de dolari din această sumă, estimează American Enterprise Institute, ritmul cheltuielilor încetinind din cauza impactului economic al politicii Beijingului de suprimare a pandemiei de coronavirus.
Selecția proiectelor și contextul geopolitic
Occidentul s-a confruntat cu critici repetate potrivit cărora eforturile sale de a rivala cu Inițiativa Belt and Road sunt prea fragmentate și lente.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE de luna trecută, că blocul trebuie să-și intensifice eforturile și să obțină rezultate vizibile pe teren. În cadrul acelei întâlniri s-au făcut primele demersuri de selectare a primului lot de proiecte.
Unele dintre proiectele incluse pe agenda UE se află în varii stadii de implementare, pași concreți urmând a fi bifați în acest an, precum începerea lucrărilor de construcție, semnarea memorandumurilor de înțelegere necesare sau asigurarea surselor de finanțare.
Oficialul UE citat de jurnaliștii străini a subliniat că lista nu reflectă nicio preferință geopolitică. „Nu există niciun mesaj politic în spatele selecției”, a comentat el.
Dar există câteva proiecte sensibile care pot avea ramificații geopolitice.
UE are în plan mai multe proiecte ”în curtea din spate” a Chinei, cum ar fi un parteneriat de tranziție energetică cu Indonezia și un proiect de conectivitate digitală în Filipine. Același lucru este valabil și pentru unele proiecte din vecinătatea Rusiei, cum ar fi un proiect de hidrogen în Kazahstan, o legătură de transport în Asia Centrală, două proiecte în Mongolia și o hidrocentrală în Tadjikistan.
Lista priorităților a fost discutată pentru prima dată de diplomații UE vinerea trecută. Vor fi discuții suplimentare și săptămâna aceasta, obiectivul fiind finalizarea listei până la începutul lunii februarie.
***
Urmărește-ne pe Google News
