Fluxul net de investiții străine directe (ISD) a urcat în 2022 la valoarea record de 10 miliarde euro, valoare cu 12,3% mai mare comparativ cu anul precedent, depășind precedentul nivel maxim atins în 2008 (9,2 miliarde euro).
Peste 6 miliarde de euro din această sumă provine din profitul reinvestit de companii, în condițiile care un număr mic de firme au accesat si facilitatea reinvestirii profitului: au beneficiat de facilitate pentru mai puțin de 0,5% din profitul reinvestit, din motive pe care le vom explica mai jos.
Trebuie ținut cont, însă, că acest salt a fost favorizat de ridicarea resticțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid și de refacerea climatului investițional românesc, în pofida tensiunilor geopolitice și a crizei energetice – pe de o parte. Pe de altă parte, tendința creșterii investițiilor în România a fost contrară celei manifestate pe plan global, potrivit căreia tranzacțiile de natura ISD s-au diminuat cu 5 procente în același interval de referință, conform datelor OECD.
La finalul anului 2022 soldul total al investițiilor străine (ISD) în Românian a atins un maxim istoric de 108 miliarde euro, datorită intensificării tranzacțiilor de natura ISD, se arată în raportul BNR pe această temă. Din această valoare, 66% reprezintă investiții în întreprinderi greenfield.
Fluxul net de ISD pe componente în perioada 2013 – 2022
Creşterea ISD în 2022 s-a făcut în principal pe seama profiturilor locale reinvestite, adică pe seama profiturilor realizate de companiile străine în România, şi mai puţin prin investiţii de tip greenfield (investiții făcute de la zero).
Pe de altă parte, reinvestirea profiturilor obținute, cu o contribuție de 60,4% din totalul fluxului net de ISD, în detrimentul repatrierii sau relocării acestora, reflectă nivelul ridicat de încredere al nerezidenților în mediul de afaceri autohton și stimulează integrarea întreprinderilor ISD în economia românească.
Din păcate în 2023 se constată o încetinire a ritmului investițiilor străine directe, tendință în concordanță cu încetinirea creșterii economice la nivel european, și nu numai.
Pentru reinvestirea profitului, companiile, inclusiv cele cu participare de capital străin, trebuie să fie în primul rând profitabile. Astfel, veniturile nete obținute de nerezidenți anul trecut au înregistrat valoarea de 12,2 miliarde de euro, în creștere cu 36,8% față de anul precedent, susținută în principal de profiturile nete ce revin investitorilor străini din totalul profiturilor întreprinderilor cu investiție străină directă (ISD).
Jumătate din aceste profituri au fost reinvestite în România. Cifra de afaceri a întreprinderilor ISD s-a majorat cu 30,2% comparativ cu anul 2021, în condițiile creșterii numărului mediu de salariați cu numai 2,6%, deci o creștere substanțială a productivității.
BNR calculează, conform normelor europene, profitul reinvestit, prin deducerea din profitul după impozitare aferent anului 2022, care revine investitorilor străini direcți din întreprinderile ISD profitabile, în valoare de 14,7 miliarde euro, a dividendelor ce au revenit acestora în anul 2022, în valoare de 5,4 miliarde euro, precum și a pierderilor înregistrate de întreprinderile ISD în anul 2022, în valoare de 3 miliarde euro, care au fost atribuibile investitorilor străini direcți.
În structură, fluxul net de ISD a fost compus din participații la capitalurile proprii ale investitorilor străini în întreprinderile ISD, în valoare de 8 mld. euro, compuse din aport la capitalul întreprinderilor ISD în valoare de 1,8 miliarde euro și profit reinvestit de 6 miliarde euro.
Comparativ cu anul 2021, evoluția componentelor fluxului net de ISD relevă următoarele tendințe:
- accentuarea contribuției profitului reinvestit la formarea fluxului ISD cu aproximativ 9 puncte procentuale, în contextul majorării acestui indicator cu 1,5 miliarde euro;
- menținerea relativ constantă a fluxului instrumentelor de natura datoriei (2,2 miliarde euro în anul 2021);
- scăderea componentei aport la capitalurile proprii, de la 2,2 miliarde euro în anul 2021, contribuția acesteia la formarea fluxului ISD fiind de numai 18,3% în 2022. Această scădere sugerează că nevoia de finanțare externă a întreprinderilor ISD a fost acoperită preponderent prin intermediul profitului reinvestit și a instrumentelor de natura datoriei, dar și faptul că nerezidenții care investesc pentru prima dată în România contribuie cu un aport mai redus de capital pentru finanțarea proiectelor noi.
Soldul Investițiilor Străine Directe
La 31 decembrie 2022, soldul ISD a consemnat valoarea de 108 miliarde euro. Majorarea de 7,6% a indicatorului față de anul anterior s-a situat cu aproximativ 3 puncte procentuale sub avansul înregistrat în anul 2021.
În structură, soldul ISD se prezintă astfel:
- Capitaluri proprii (inclusiv profit reinvestit acumulat) în valoare de 76,6 miliarde euro, reprezentând 71% din total;
- instrumente de natura datoriei în valoare de 31,4 miliarde euro, având o pondere de 29%.
În structură, fluxul net de ISD a fost compus din participații la capitalurile proprii ale investitorilor străini în întreprinderile ISD, în valoare de 7,9 miliarde euro (compuse din aport la capitalul întreprinderilor ISD în valoare de 1,9 miliarde euro și profit reinvestit de 6 miliarde euro) și instrumente de natura datoriei în relația cu investitorii străini direcți și companiile din cadrul grupului acestora, în valoare de 2,1 miliarde euro. Astfel, aportul la capital a însemnat mai puțin de o cincime din totalul ISD (după ce suma s-a diminuat cu 15% față de anul anterior) iar cea mai mare parte (circa 60%) a fost reprezentată de păstrarea profiturilor în România iar restul de împrumuturi nete din exterior.
Această scădere sugerează că nevoia de finanțare externă a întreprinderilor ISD a fost acoperită preponderent prin intermediul profitului reinvestit și a instrumentelor de natura datoriei, dar și faptul că nerezidenții care investesc pentru prima dată în România contribuie cu un aport mai redus de capital pentru finanțarea proiectelor noi.
Fluxul net de ISD – pe sectoarele economiei
În anul 2022, peste 80% din fluxul net de ISD a fost direcționat spre domeniile:
- industrie (4,4 miliarde euro),
- comerț (2 miliarde euro)
- intermedieri financiare și asigurări (1,6 miliarde euro)
- construcții și tranzacții imobiliare (528 milioane euro)
În intervalul 2013 – 2022, cele patru sectoare majore de activitate care domină soldul investițiilor străine directe au contribuit cu 92,8% la creșterea totală a acestuia. În valoare absolută, industria a consemnat o creștere cu 13,14 miliarde euro (cu 45,3% mai mult decât la 31 decembrie 2013), comerțul cu 12,7 miliarde de euro (+198,8%), construcții și tranzacții imobiliare – 12,3 miliarde de euro (+196,5%) și intermedieri financiare și asigurări – 5,7 miliarde de euro (+66,8%).
Și din punct de vedere al repartizarii soldului investițiilor străine directe în întreprinderi greenfield pe principalele activități economice, sectorul construcțiilor și imobiliarelor se plasează în top, cu 18,2% din sold, dupa industria prelucrătoare (28,7% din soldul ISD în intreprinderi greenfield) și comerț (23,4%), Comparativ cu anul anterior, contribuția acestor sectoare de activitate la formarea soldului ISD aferent întreprinderilor greenfield a rămas relativ constantă.
În cadrul industriei, majoritatea investițiilor străine în anul 2022 s-au realizat în industria prelucrătoare (2,85 miliarde euro), principalele activități beneficiare de investiții străine directe fiind sectoarele:
- fabricarea calculatoarelor, altor produse electronice, optice și electrice (629 milioane euro)
- alimente, băuturi și tutun (492 milioane euro)
- mijloace de transport (422 milioane euro)
- mașini, utilaje și echipamente (273 milioane euro)
Companiile reinvestesc profitul, dar nu accesează și beneficiile: de ce?
Cifrele privind profitul reinvestit sunt mult mai mari decât cele pentru care se obțin beneficii, pentru că multe companii nu apelează, pur și simplu, la această facilitate.
Motivele pentru care companiile nu se folosesc de facilitatea scutirii de impozit pe profitul reinvestit constă în complicațiile generate de reglementările ANAF:
- De a menține mijloacele fixe în patrimoniu o perioadă egală cu cel puțin jumătate din durata de utilizare economică stabilită potrivit reglementarilor contabile. În caz contrar, impozitul pe profit se recalculează de la data aplicării facilității și, în consecință, apar și dobânzi și penalități de întârziere.
- Suma aferentă facilităţii trebuie înregistrată într-un cont de rezerve, care nu mai pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru acoperirea eventualelor pierderi sau pentru distribuire. Orice utilizare a acestor rezerve atrage după sine recalcularea impozitului pe profit. În aceste condiții, scutirea pe impozitul reinvestit este în fapt o amânare la plata impozitului de profit și nu o scutire în sine.
„Din acest motiv, mulți contribuabili nu au aplicat pentru această scutire. Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe este învechit, în condițiile în care avansul tehnologic are un impact imens în toate industriile și domeniile de activitate”, declara în urmă cu ceva timp Ruxandra Jianu, partener al companiei Biriș Goran.
Duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe sunt în general mult prea lungi în comparaţie cu durata lor de viață economică efectivă. Contribuabilii pot deveni astfel obligați să mențină în patrimoniu mijloace fie pe care nu le mai pot utiliza în activitatea lor economică, numai pentru a nu pierde facilitatea.
Topul țărilor care au investit în România
Topul țărilor clasate în funcție de soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2022 în întreprinderile din România este format din Țările de Jos (23.606 milioane € sau 21,9% din soldul total ISD), Germania (14.012 milioane €, 13%) și Austria (12.901 milioane €, 12,2%). Precizare metodologică importantă, repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului direct a cel puțin 10 la sută din capitalul social al întreprinderilor din România. Cele trei state menționate mai sus însumează aproape jumătate din sodul total ISD, ponderi importante mai fiind consemnate de Italia (7,6%), Cipru (6,3%) și Franța (6%).
De fapt, repartizarea ISD în funcție de țara investitorului final (țara de rezidență a entității aflate în vârful lanțului de proprietate din cadrul unui grup de societăți, care nu este controlată de nicio altă entitate – ”Ultimate Investing Country”), indică Germania, direct sau prin intermediul unor filiale din țări intermediare, pe prima poziție în rândul țărilor care au investit în România.
Repartizarea pe țări de origine a soldului total ISD la 31 decembrie 2022, potrivit principiului țara investitorului final
Cu un sold total de 16.120 milioane euro (14,9% din total ISD), Germania este urmată de Austria (11.542 milioane euro, 10,7%), Franța (10.516 milioane euiro, 9,7%), Italia (8.390 milioane euro, 7,8%), SUA (7.284 milioane euro, 6,7%) și, de-abia pe locul șase, Țările de Jos (5.744 milioane euro și doar 5,3%), ceea ce modifică substanțial imaginea inițială. Practic, alte state utilizează din motive fiscale traiectoria olandeză de acces investițional.
Principalul factor de creștere a ISD atacat de guvern
Guvernul pune în pericol investițiile, atât cele autohtone cât și cele străine, introducând impozitul de 1% pe cifra de afaceri. Și trebuie ținut cont că majoritatea firmelor nu au ținut cont de scutirea de taxe pe profitul reinvestit din cauza birocrației, conform mediului de afaceri.
Din datele ANAF, transmise CursDeGuvernare, reiese că, în întreg anul 2022, companiile au accesat facilitatea de profit reinvestit pentru numai 918 milioane lei, în condițiile în care profitul net total al tuturor companiilor s-a ridicat anul trecut la 235 miliarde lei. Cu alte cuvinte, companiile au beneficiat de facilitatea de profit pentru mai puțin de 0,5% din valoarea totală a profitului net.
***
