Reacția Rusiei, în situația în care nu primește garanțiile de securitate solicitate din partea Occidentului, depinde „de propunerile pe care mi le prezintă experţii noştri militari”, a declarat președintele rus Vladimir Putin, duminică, citat de dpa, agenție preluată de Agerpres.
El a adăugat că Rusia urmăreşte să obţină un rezultat obligatoriu din punct de vedere juridic în aceste negocieri.
În urmă cu o săptămână, Moscova a înmânat reprezentanţilor NATO şi SUA un proiect de acord prin care se cere încetarea expansiunii spre est a NATO, proces pe care l-a calificat ca fiind o ameninţare la adresa securităţii Rusiei.
Rusia doreşte să obţină, de asemenea, o garanţie categorică că NATO nu va accepta Ucraina ca membru, cerere pe care Alianţa Nord-Atlantică a respins-o în trecut.
Potrivit Moscovei, discuţiile ar urma să aibă loc iniţial cu oficialii americani în luna ianuarie. Joi, preşedintele Putin a declarat că Rusia se aşteaptă la rezultate rapide.
Comasarea de trupe ale Rusiei lângă frontiera cu Ucraina stârneşte de câteva săptămâni îngrijorare în cadrul comunităţii internaţionale. Rusia a cerut „garanţii de securitate” din partea Occidentului, care să includă garanţia fermă că Ucraina nu va adera la NATO.
Uniunea Europeană şi NATO au ameninţat Moscova cu consecinţe grave în cazul unei escaladări militare. Rusia a răspuns cu cererea ca NATO să promită că nu se va extinde spre est.
Garanțiile solicitate de Rusia
El acuză că NATO „a înşelat” Rusia cu cinci valuri de extindere de la Războiul Rece şi până în prezent şi că SUA au ajuns la uşa Rusiei, cu rachetele lor.
„Ce nu-i clar aici? Oare noi ne amplasăm rachetele în apropierea frontierelor Statelor Unite? Nu, SUA sunt cele care au venit la noi cu rachetele lor, se află deja în pragul (casei noastre). (…) Cursul negocierilor nu este important pentru noi, rezultatul contează… ‘Nici un centimetru spre est’, ne-au spus în anii ’90. Şi ce dacă? Au trişat. Pur şi simplu ne-au păcălit cu neruşinare! Cinci valuri de extindere a NATO, iar acum, ce să vezi, au apărut deja sisteme în România şi Polonia”, a subliniat şeful statului rus, conform traducerii din rusă în engleză oferite de Reuters.
Potrivit lui Putin, presiunea constantă a Occidentului asupra Rusiei poate fi explicată doar prin faptul că ţările occidentale consideră Rusia prea mare chiar şi după prăbuşirea URSS. Liderul rus a menţionat că în 1991, când URSS s-a prăbuşit, ţara a fost împărţită în părţi separate.
„Dar impresia este că acest lucru nu este suficient pentru partenerii noştri. În opinia lor, Rusia este astăzi prea mare. Pentru că ţările europene însele s-au transformat în state mici. Nu mari imperii, ci state mici, cu 60-80 de milioane de locuitori. Dar chiar şi după prăbuşirea URSS, când noi am rămas doar 146 de milioane, este prea mult. Cred că acesta este singurul lucru care poate explica o presiune atât de constantă”, a declarat Putin.
Consiliul NATO-Rusia s-ar putea întruni pe 12 ianuarie
Consiliul NATO-Rusia s-ar putea întruni în ianuarie, pentru prima dată după doi ani şi jumătate, au anunţat reprezentanţi ai organizaţiei sâmbătă, însă Moscova nu şi-a dat deocamdată acordul.
Un oficial al NATO a confirmat că secretarul general a organizaţiei, Jens Stoltenberg, a decis că convoace o reuniune a acestui consiliu pe 12 ianuarie şi că alianţa se află în contact cu Rusia în această problemă.
Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a confirmat că a primit propunerea, însă a spus că aceasta mai este încă analizată, fiind necesare clarificări cu privire la format şi la agendă. „Însă noi suntem deschişi dialogului”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova, potrivit agenţiei de presă TASS.
Alianţa Atlanticului de Nord a respins cererea Rusiei, însă Jens Stoltenberg a reiterat de mai multe ori că doreşte să discute asupra problemelor în cadrul Consiliului NATO-Rusia.
Cele mai recente negocieri în acest format au avut loc în iulie 2019, iar de atunci toate încercările de a stabili o dată pentru reuniune au eşuat.
Unul dintre motive este acela că Rusia nu mai vrea să discute despre conflictul din Ucraina în cadrul acestui consiliu, condiţie pe care în special statele estice membre ale NATO nu doresc ca alianţa să o accepte.
