Preşedintele rus Vladimir Putin a propus miercuri NATO negocieri pentru a împiedica Alianţa să se extindă și mai aproape de frontierele Rusiei, potrivit EFE, citată de Agerpres. În replică, SUA și NATO au avertizat Rusia că, dacă nu-și va retrage trupele de la granița cu Ucraina, vor răspunde cu măsuri hotărâte și sancțiuni „cu mare impact”, de la care s-au abținut până în prezent, potrivit Reuters.
Războiul declarațiilor
„În dialogul cu SUA şi aliaţii lor, vom insista să ajungem la acorduri concrete care să excludă continuarea apropierii NATO de Est şi desfăşurarea în apropierea teritoriului rus de sisteme de arme care ne ameninţă”, a declarat Vladimir Putin, cu ocazia primiri scrisorilor de acreditare a circa 20 de ambasadori la Kremlin, potrivit EFE și Agerpres.
Vladimir Putin își dorește „garanţii juridice”, întrucât ţările occidentale ‘„nu şi-au respectat angajamentele verbale”.
În schimb, NATO și în special SUA au avertizat Rusia să nu-și continue planurile de invazie a Ucrainei.
„Nu știm dacă președintele (Vladimir) Putin a decis invazia în Ucraina. Știm că își asigură capacitatea de a o face. (…) Dacă Rusia alege calea confruntării, am arătat foarte clar că vom răspunde hotărât, inclusiv cu măsuri economice de mare impact, la care ne-am abținut să recurgem în trecut”, a declarat secretarul american de stat Antony Blinken, citat de Reuters.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a avertizat că Alianța are o varietate de opțiiuni îân cazul în care Rusia folosește forța împotriuva Ucrainei.
Rusia a fost acuzată în ultimele săptămâni că a adunat peste 90.000 de soldaţi în apropierea graniţelor cu Ucraina, cu scopul de a invada ţara vecină în timpul iernii.
Argumentele rusești
„Nu cerem condiţii speciale. Înţelegem că orice acord trebuie să ia în mod inevitabil în considerare atât interesele Rusiei, cât şi ale tuturor ţărilor euro-atlantice. Situaţia calmă şi stabilă trebuie să fie garantată pentru toţi (…), fără excepţie”, a declarat Vladimir Putin, citat de EFE și Agerpres.
Președintele rus a invocat vechiul argument că „preocupările legitime Rusiei în materie de securitate au fost ignorate şi continuă să fie ignorate”, prin extinderea aliată către ţările din fostul bloc comunist în 1999 (Polonia, Ungaria şi Republica Cehă) şi în 2004 (Bulgaria, România, Slovacia, Slovenia, Lituania, Estonia şi Letonia).
„Ameninţarea la frontierele noastre occidentale este în creştere. Este suficient să ne uităm cât de aproape de graniţele Rusiei s-a apropiat infrastructura militară a Alianţei Atlantice. Pentru noi, acest lucru este mai mult decât grav”, a subliniat Vladimir Putin.
Miercuri, ministrul de Externe rus Serghei Lavrov a acuzat Kievul că a concentrat un număr mare de trupe în Donbas, scena unui conflict din 2014.
Preşedintele rus a justificat, astfel, decizia Moscovei de a lua măsuri „tehnico-militare”, şi a insistat că a acuza Rusia că ameninţă pe cineva este „cel puţin iresponsabil”.
În urmă cu două săptămâni, Putin i-a cerut ministrului său de externe, Serghei Lavrov, să negocieze „garanţii de securitate pe termen lung” cu Occidentul.
Replica occidentală
„Problema cu Rusia este că nu este transparentă, are o retorică foarte agresivă şi un bilanţ care arată ca s-a folosit şi în trecut de exerciţii militare pentru a deghiza acţiuni agresive împotriva vecinilor”, a spus Jens Stoltenberg, citat de Reuters.
Secretarul general al NATO a adăugat că „va exista un preţ ridicat şi sancţiunile sunt una dintre opţiuni. Cred că este destul de evident că Rusia ştie deja că va plăti un preţ foarte ridicat”
Jens Stoltenberg a mai spus că Alianţa Nord-Atlantică cooperează strâns pentru a-i proteja pe aliaţi împotriva noilor rachete chineze şi ruseşti care pot atinge Europa şi America de Nord.
La rândul lor, SUA au cerut Rusiei să-și retragă grupele de la granița cu Ucraina și secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat că invazia rusă va provoca sancțiuni cafre vor lovi Moecova mai greu secât cele care au fost impuse până acum, potrivit Reuters.
Diplomații occidentali nu pot uita cum Rusia a ocupat Crimeea și a susținut dizidența armată a rușilor din estul Ucrainei.